Vă îndemnăm să citiți Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, alcătuit de IPS Arhiepiscop Iustinian - 4 ore în urmă
Corul Madrigal a filmat un videoclip la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetul Marmației - 5 ore în urmă
Rapsodul popular Onișor Pop, donație de mare valoare pentru Muzeul ”Acasă” – Tăuții Măgherăuș - 6 ore în urmă
Când poți beneficia de servicii medicale fără card de sănătate - 6 ore în urmă
De ce automatele de colectare refuză unele ambalaje, deși sunt conforme - 6 ore în urmă
În Baia Mare va avea loc Târgul de Florii – meșteri și meșteșuguri tradiționale maramureșene - 6 ore în urmă
Un elev de la Seminarul Teologic Baia Mare, locul I și calificare la etapa națională la Concursul de referate și comunicări științifice a elevilor din învățământul liceal la disciplina istorie - 6 ore în urmă
„Priviri” din orașul Baia Mare (XII). Parcul Municipal „Regina Maria” în anii 1900-1940. - 6 ore în urmă
Proiectul „Împreună pentru Educație!” la Școala Gimnazială Specială din Baia Mare - 7 ore în urmă
Premieră la Teatrul Municipal: „Șantierul” se deschide duminică, 28 aprilie - 7 ore în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf