Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 1 oră în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 2 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 3 ore în urmă
Alertă în Maramureș: Alina Doina Trandafir, o adolescentă de 15 ani din Vișeu de Jos, este dată dispărută - 4 ore în urmă
Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Maramureș. Furnizare după program în mai multe localități - 4 ore în urmă
Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 7 ore în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 8 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 8 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 9 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 9 ore în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf

















