Școala de Vară „Fiii Maicii Domnului” în Parohia Șieu: Aproape 100 de copii au participat la activități - 44 minute în urmă
Muzeul Satului din Baia Mare, vizitat de numeroși turiști din țară și străinătate - 3 ore în urmă
9 august 1953, a fost inaugurat Stadionul „23 August” din Baia Mare - 3 ore în urmă
Lucrări de eficientizare energetică la Școala Generală din Bușag. Proiectul avansează conform graficului - 3 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, duminică 9 august 2026 - 4 ore în urmă
La Băiuț, Rock N’ Road Weekend continuă povestea de la „Capătul Lumii” - 17 ore în urmă
Tineri din Protopopiatul Baia Mare, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) de la București - 18 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Meditație la Duminica a 10-a după Rusalii – credința, rugăciunea și postul, arme duhovnicești în lupta cu diavolul - 19 ore în urmă
Aventură și tradiție în Maramureș: Tabăra „Maramureș Family Camp” va avea loc în satul Breb - 19 ore în urmă
Distracție cu suflet în inima Maramureșului: „Fest în Vale” aduce trei zile de tradiții și voie bună la Breb - în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf












