În această noapte, ploaia de meteori Eta Aquariid atinge maximul - 18 minute în urmă
Nistru: Lucrările la ansamblul de locuințe sociale pentru tineri continuă să avanseze - 37 minute în urmă
Premii importante pentru elevele Colegiului de Arte Baia Mare la Olimpiada „Cultură și spiritualitate românească” - 46 minute în urmă
Informare și prevenție: Ziua Mondială a Igienei Mâinilor a fost marcată de elevii băimăreni, în cadrul activităților derulate de Serviciul Medicină Școlară și Universitară - 54 minute în urmă
Restricții de circulație în Sighet pentru desfășurarea Pelerinajului național la Sanctuarul Martirilor - 55 minute în urmă
Activități literare dedicate persoanelor vârstnice de la Centrul CASPEV din Baia Mare - 1 oră în urmă
Doi bărbați reținuți după ce au amenințat o femeie - 1 oră în urmă
Sportivele de la Red&Black Dance Baia Mare s-au întors acasă cu medalii obținute la competiția Black Swan Dance - 2 ore în urmă
De Ziua Artistului Plastic Băimărean: Monumentul PANTHEON, dezvelit în Cimitirul Reformat Dealul Florilor - 2 ore în urmă
Moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan a fost adoptată în Parlamentul României - 3 ore în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf


















