Baia Mare devine capitala roboticii pentru o zi: „Maramu’ Robotics Festival”, ediția a III-a, are loc în 7 februarie - 5 minute în urmă
ANUNȚ IMPORTANT: Măsuri urgente la Podul Abator din Sighetu Marmației - 19 minute în urmă
CS Minaur a adus un portar care a câștigat Cupa României și Supercupa - 30 minute în urmă
Astăzi este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului - 2 ore în urmă
Elevii Liceului Teoretic „Bogdan Vodă” din Vișeu de Sus au marcat Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului prin acțiuni de informare și conștientizare - 2 ore în urmă
Acțiune de colectare de aparate electrice în Baia Mare - 3 ore în urmă
Un grup de stiliști i-a coafat pe beneficiarii Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilități Bujorului din Baia Mare - 3 ore în urmă
Concert la Muzeul de Mineralogie - 3 ore în urmă
Eleva Mara Ropan Filip de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Baia Mare a câștigat premiul 1 la concursul „Mesajul meu antiviolență” - 3 ore în urmă
Elevii de la Școala Profesională Româno-Germană Vișeu de Sus au participat la o activitate de lectură biblică, dedicată Zilei Internaționale a Cititului Împreună - 4 ore în urmă
Cocoșul de munte – simbol al sălbăticiei în Parcul Național Munții Rodnei
În inima Munților Rodnei, acolo unde pădurile dese se împletesc cu golurile alpine, trăiește una dintre cele mai spectaculoase păsări din fauna României cocoșul de munte (Tetrao urogallus).
Masculii pot ajunge la peste 4 kg și devin foarte vizibili primăvara în perioada de împerechere, când organizează „arenele de rotit” – adevărate spectacole naturale cu sunete și dansuri ritualice.
Lungimea corpului este de până la 90 de centimetri, iar anvergura aripilor este de până la 125 cm. Cocoșul de munte poate fi recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis.
El se hrănește aproape toată iarna cu ace de pin, iar vara se hrănește cu frunze, muguri şi fructe de pădure. Hrana şi-o procură atât de pe sol, cât şi din copaci. Masculii au penajul negru, cu iridescenţe verzi-albastre; femelele sunt mult mai mici, cu penajul împestrițat cu negru, gri şi galben-închis. Până la trei pătrimi din puii de peste an mor în prima iarnă, probabil nefiind capabili să se adapteze la frig şi nici să-şi procure hrana în acest sezon.
Această pasăre emblematică este un adevărat simbol al sălbăticiei și al echilibrului natural din acest parc național, informează reprezentanții Romsilva – Parcul Național Munții Rodnei.
Sursa foto – Romsilva – Parcul Național Munții Rodnei
















