Unde liturghisesc ierarhii în această duminică - 3 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XVIII) - 3 ore în urmă
Târgul de Sânziene revine la Târgu Lăpuș: meșteri populari și tradiții autentice, pe 25 iunie - 3 ore în urmă
Bazinul descoperit de la Complexul Sportiv Național „Lascăr Pană” își redeschide porțile pentru sezonul de vară - 3 ore în urmă
PS Părinte Iustin a vizitat Mănăstirea Rohia și șantierul noului Altar de vară - 4 ore în urmă
20 iunie 1997, a fost inaugurat Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației - 5 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 20 iunie 2026 - 5 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când emoțiile de examen ajută și când încurcă - 15 ore în urmă
Maramureșeanul Samuel Roman luptă în Spania pentru un loc în Top 100 mondial - 16 ore în urmă
Colonelul Balaș Sergiu de la ISU Maramureș a trecut în rezervă după o carieră dedicată siguranței comunității - 18 ore în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură
Simon Josephus Hollósy s-a născut pe 2 februarie 1857, la Sighetu Marmației, într-o familie de armeni stabiliți în Maramureș, tatăl său fiind negustor de stofe. Încă din copilărie, a arătat o înclinație aparte pentru artă și muzică, fiind talentat la violoncel și la desen. Primii pași în pictură i-a făcut sub îndrumarea profesorului Franz Griesmayer la liceul Piarist din Sighet, iar mai târziu a studiat sporadic la Școala de desen. Dorința lui de a urma o carieră artistică l-a purtat la Academia Regală de Arte Plastice din München, unde între 1878 și 1882 a studiat sub îndrumarea unor maeștri precum Alois Gabl, Otto Diez și Ludwig von Loefftz. În 1886, după câțiva ani petrecuți la München, și-a deschis propria școală particulară de pictură, punând bazele unei cariere care a îmbinat creația artistică cu activitatea pedagogică.

Hollosy Simon și elevii săi din München
Hollósy Simon fost un pionier al educației artistice libere, antiacademeice, prin care accentul nu se punea pe copiile mecanice după modele, ci pe studiul naturii și dezvoltarea unei percepții artistice personale. În acest scop, el a împărțit anul în două semestre: iarna, cursuri la atelier în München, axate pe nuduri și portrete, iar vara, tabere în aer liber în mediul rural, în special în Maramureș, la Baia Mare și ulterior la Teceu. Prin aceste colonii de vară, elevii învățau să descopere formele, structurile și mecanismele realității, să simtă natura și să exprime autentic ceea ce vedeau, dezvoltându-și astfel stilul propriu.

Hollósy Simon – Depănuşatul porumbului, 1885
Numele lui Hollósy Simon rămâne strâns legat de școala băimăreană de pictură, pe care a fondat-o în 1896 împreună cu István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy. Această tabără de creație a atras studenți din întreaga Europă, de la Ungaria și Polonia, până la Franța, Spania, SUA, Armenia sau Japonia, contribuind decisiv la formarea unui veritabil centru artistic transnațional. Prin elevii săi a influențat generații întregi de artiști, iar pedagogia sa a rămas un model de excelență didactică, cultivând atât latura tehnică, cât și sensibilitatea lirică a picturii.
Ca artist, nu a fost prolific, dar fiecare lucrare îi reflecta gândirea și stilul propriu, combinând realismul, impresionismul și simbolismul, trecând în final către pre-expresionism. Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este „Cetatea de la Hust” (1896), o pictură de mari dimensiuni care surprinde ruinele vechii cetăți într-un peisaj rural plin de viață și naturalețe, este o viziune realistă și prozaică, dar plină de rafinament.

Hollosy Simon – Cetatea de la Hust (1896)
Lucrarea a avut o istorie zbuciumată, fiind ascunsă, furată și recuperată abia în anii ’90, dar rămâne o mărturie a concepției hollósyene de a picta doar ceea ce oferă realitatea, fără artificii romantice sau eroice.

Hollósy Simon– Fetiţă, Baia Mare, 1900
Hollósy Simon a murit pe 8 mai 1918, la Teceu Mare, unde își continua activitatea de vară.

Hollósy Simon– Gradină Teceu, 1912
Deși nu a lăsat o operă numeroasă, moștenirea sa constă în școala de pictură pe care a fondat-o în baia Mare și în influența enormă asupra picturii din Transilvania, Ungaria și întreaga Europă Centrală și de Est.

Statuia lui Hollosy Simon din Parcul Central din Sighetu Marmației – 2021
Prin personalitatea sa puternică și carismatică, a imprimat elevilor săi un stil interiorizat, realist și liric în același timp, care a definit și a perpetuat spiritul școlii băimărene de pictură mult după dispariția sa. De aceea, Hollósy rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai valoroase și reprezentative personalități culturale ale Maramureșului, un „părinte fondator” al artei regionale și europene, ale cărui principii și pasiune continuă să inspire generații de artiști.
Imagine deschidere: Hollosy Simon – Autoportret 1916
Vasile Petrovan













