Ideea de geoparc începe să capete tot mai mult contur în România, mai ales după recentele modificări legislative adoptate de Guvern, care încearcă să clarifice statutul acestor teritorii. În esență, vorbim despre zone în care patrimoniul geologic, natural și cultural este pus în valoare într-un mod integrat, cu scopul de a sprijini dezvoltarea locală și de a crește vizibilitatea internațională.
Conceptul nu este nou și nici exclusiv românesc. El face parte din programul coordonat de UNESCO, care promovează geoparcurile ca modele de dezvoltare durabilă. În astfel de zone, accentul nu cade pe restricții, ci pe educație, turism responsabil și implicarea comunităților locale. De altfel, în România există deja exemple funcționale, precum Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului sau Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului, care arată că un astfel de model poate aduce beneficii concrete.
Noua reglementare vine tocmai pentru a elimina o confuzie importantă: geoparcurile nu sunt arii naturale protejate în sensul clasic. Această diferență este esențială, pentru că, în trecut, teama de restricții a dus la blocarea unor inițiative locale. În realitate, statutul de geoparc presupune mai degrabă un cadru de organizare și promovare, nu o limitare drastică a activităților economice.
În acest context, discuțiile despre posibila dezvoltare a unor geoparcuri și în Maramureș devin tot mai relevante. Regiunea are un potențial evident: peisaje naturale spectaculoase, forme de relief variate, tradiții bine păstrate și o identitate culturală puternică. Toate acestea ar putea constitui baza unui proiect de geoparc, capabil să atragă turiști și să stimuleze economia locală.
Pe de altă parte, astfel de inițiative nu pot fi privite doar prin prisma avantajelor. Experiența din alte zone arată că succesul unui geoparc depinde în mare măsură de implicarea comunității și de modul în care proiectul este înțeles de cei care locuiesc acolo. Dacă oamenii percep proiectul ca pe o constrângere, există riscul apariției unor tensiuni sau chiar a blocajelor.
De aceea, poate cel mai important pas nu este doar adoptarea unor reglementări sau lansarea unor inițiative, ci comunicarea clară și transparentă. Ce înseamnă concret un geoparc pentru locuitori? Ce se schimbă în viața de zi cu zi? Există limitări privind construcțiile, agricultura sau exploatarea resurselor? Care sunt beneficiile reale și în cât timp pot fi ele resimțite?
Aceste întrebări sunt firești și, probabil, necesare. Un proiect de acest tip nu poate funcționa doar la nivel administrativ sau teoretic. El trebuie să fie înțeles și acceptat la nivel local.
În final, geoparcurile pot reprezenta o oportunitate reală pentru dezvoltare, inclusiv pentru Maramureș. Însă, pentru ca această oportunitate să devină un succes, este esențial ca populația să fie corect informată și implicată. Prezentarea completă a tuturor aspectelor, nu doar a avantajelor ci și a eventualelor schimbări legate de traiul în apropierea unui astfel de teritoriu, rămâne o condiție importantă pentru construirea încrederii și pentru viitorul unor astfel de proiecte.
Sursa FOTO: Eco-România.ro/ Mihai Moiceanu
Vasile Petrovan
Citește și:
Proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș la București
