Invizibil, dar prețios: gazul din Marea Neagră își croiește drum printr-un labirint de conducte nou-nouțe, alimentând speranțele României de a se lipsi de aprovizionarea cu gaze rusești, scrie AFP, arată hotnews.ro.
La Vadu (sud-est), unde o uzină de prelucrare a fost inaugurată marți cu mare fast, Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil and Gas (BSOG), nu ascunde provocările unei astfel de extracții, în condițiile în care conflictul din Ucraina este în apropiere.
„Există cu siguranță un impact: au fost detectate mine în apropierea platformei noastre, avioane și nave de război trec pe lângă ele”, se îngrijorează el.
Dar România este mândră că dă un exemplu în Europa.
Premierul Nicolae Ciucă, aflat în deplasare, a salutat acest lucru ca fiind „un pas decisiv pentru asigurarea securității energetice (…) în condițiile în care livrările internaționale de gaze sunt amenințate de război”.
Deținută de Carlyle International Energy Partners, cu sediul în SUA, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), compania a început în urmă cu două săptămâni forajul în câmpurile submarine, fiind primul proiect dezvoltat în sectorul românesc al Mării Negre în ultimii 30 de ani.
Platforma sa de foraj, rezultatul unei investiții de 400 de milioane de dolari, furnizează 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, adică „10% din necesarul de gaz al României”.
BSOG se așteaptă să funcționeze timp de aproximativ zece ani.
Accentul pe „producție locală”
„Astăzi, ne confruntăm cu o urgență în ceea ce privește securitatea aprovizionării și trebuie să să începem să producem local”, a declarat pentru AFP Thierry Bros, expert în energie și climă la Sciences Po Paris.
„Trebuie să relansăm proiectele din Marea Neagră, producția de gaze din Norvegia, în Marea Britanie trebuie să ne gândim la lansarea producției de gaze de șist și în Franța la producția de gaze de mină”, a spus el.
În acest demers de emancipare față de Moscova, Beacom speră ca infrastructura „de ultimă generație” construită de compania sa să fie utilizată pentru viitoarele proiecte de gaz sau pentru dezvoltarea energiei regenerabile în Marea Neagră.
BSOG deține două concesiuni la aproximativ 120 km în largul coastelor românești, o parte din care, în mod ironic, a fost atribuită Bucureștiului în 2009 de către Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, punând capăt unei vechi dispute cu Ucraina.
România, o excepție în cadrul Uniunii Europene, dispune de rezerve onshore și offshore semnificative, dar trebuie totuși să apeleze la Rusia în timpul iernii pentru a-și acoperi aproximativ 20% din consum.
Deși România estimează potențialul offshore la 200 de miliarde de metri cubi de gaze, investitorii sunt precauți.
h2. Sfârșitul energiei garantate?
Compania austriacă OMV și partenerul său român Romgaz, care tocmai a fost preluată de la gigantul american ExxonMobil, nu au decis încă dacă vor continua proiectul Neptun Deep, care se estimează că ar putea conține între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.
Bucureștiul speră ca cele două grupuri să înceapă extracția încă din 2026, ceea ce ar permite țării „să devină total independentă din punct de vedere al gazelor” și chiar să exporte surplusul către vecini, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.
Acest lucru ar reprezenta un câștig semnificativ pentru România, una dintre cele mai sărace țări din UE: un studiu realizat în 2018 de compania de audit Deloitte a evaluat veniturile publice la 26 de miliarde de dolari în perioada de 23 de ani de funcționare preconizată.
După multe tergiversări, parlamentul a modificat în cele din urmă, în luna mai, o lege nefavorabilă investițiilor offshore, ceea ce a determinat ExxonMobil să se retragă de la Neptun Deep la sfârșitul anului 2021, după ce a investit aproximativ 2 miliarde de dolari în ea împreună cu OMV.
„Dacă vrem să câștigăm împotriva rușilor, avem nevoie de energie”, a spus Bros, susținând că zilele de „energie garantată” în UE s-ar putea să se fi încheiat.
„Impactul asupra modului nostru de viață va fi extrem de important”, a subliniat el, iar dacă nu vor fi implementate alte soluții, „cetățenii noștri, afectați de inflație și de criza economică, se vor îndepărta de Ucraina.
