Ce găseai pe masa țăranului român în trecut, de Paște. Mielul umplut a apărut relativ recent - 15 ore în urmă
Expoziția „Un secol de arte frumoase la Baia Mare” va fi vernisată la Palatul Episcopal Romano-Catolic de Oradea - 16 ore în urmă
Primăvara în Satul de pe Dealul Florilor, în a doua zi de Paști - 17 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Slăbiciunile din viață și influența asupra noastră, câteva sfaturi esențiale; Cum le recunoaștem și cum acționăm - 17 ore în urmă
Val de infecții respiratorii și gripă în Maramureș - 17 ore în urmă
Un milion de euro, la Borșa, prin PNNR - 17 ore în urmă
Într-o zi de 3 mai, Nadia Comăneci ne-a făcut mândri că suntem români - 17 ore în urmă
Când vor intra pe carduri, alocațiile pe luna mai - 18 ore în urmă
O cățelușă are nevoie de ajutorul oamenilor, iubitori de animale - 19 ore în urmă
Zilele Insuficienței Cardiace - 19 ore în urmă
Intrăm în curând în „luna lui mărțișor”; Pe vremuri, mărțișoarele se confecţionau din lână sau din bănuţi de aramă sau de argint
Mai demult, luna martie se numea în popor și „luna lui mărțișor”, datorită unui obicei străvechi.
„Mărţişoarele tradiţionale” se confecţionau din lână sau din bănuţi de aramă sau de argint pe timpul şezătoarelor de peste iarnă. Se purtau toată luna martie (şi chiar aprilie), până înfloreau mălinii (sau merii), când se legau de crengi, rostind o dorinţă. Fiecare dorinţă era însoţită de o rugăciune.
Adulţii doreau să se bucure de recolte bogate, iar tinerii să îşi găsească perechea. Se spunea că „alb îi culoarea norocului, a tinerilor, să le fie lumea dragă; roşu te fereşte de duhuri rele”. Bătrânii îl purtau „tătă luna lui mărţişor”.
Fetele le puneau feciorilor mărţişor la clop, iar băieţii le prindeau fetelor mărțișorul în piept.
Cuvântul „mărţişor” provine din apelativul arhaic „marţ, cu sensul de martie (din lat. „martius”).
Sursa: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Miorița Ștef, conservator)