Ceea ce părea imposibil în cazul cancerului devine realitate - 8 minute în urmă
Premiu Special obținut de un elev din cadrul Colegiului „Dragoș Vodă” din Sighet la Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă - 24 minute în urmă
Alertă cu bombă la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj - 2 ore în urmă
Minivacanță cu final decisiv – 4 Mai, ziua votului - 3 ore în urmă
Protos. Serafim Bilț, Eclesiarhului Catedralei Episcopale din Baia Mare, distins cu Ordinul „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul” - 4 ore în urmă
Flashmob organizat pe Câmpia Tineretului din Baia Mare, cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului - 5 ore în urmă
Parcarea de pe Gheorghe Șincai din Baia Mare – teren public sau măr al discordiei? - 7 ore în urmă
Prognoza Meteo - 7 ore în urmă
De la catedra universitară la cimitirul Săracilor din Sighet - 8 ore în urmă
Papa Francisc a fost înmormântat astăzi în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma - 17 ore în urmă
Ucraina refuză să recunoască oficial limba română
Într-un gest care sfidează principiile de reciprocitate și respect față de minorități, autoritățile de la Kiev refuză să instituie o Zi a Limbii Române în Ucraina, în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești. În contrast, România a demonstrat deschidere și respect, stabilind prin Legea nr. 213/2018 o Zi a Limbii Ucrainene, celebrată anual la 9 noiembrie.
Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa a adresat o scrisoare deschisă președintelui Volodimir Zelenski și premierului Denis Șmîgal, solicitând recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române pe 31 august. Deși Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a organizat în februarie 2024 o discuție deschisă în care s-a susținut unanim această propunere, până în prezent nu s-a concretizat nicio decizie.
Mai mult, autoritățile ucrainene tergiversează implementarea deciziei guvernamentale din 16 noiembrie 2023, care prevede înlocuirea termenului „limbă moldovenească” cu „limbă română”. În pofida adoptării oficiale a acestei hotărâri, manualele școlare și instituțiile continuă să utilizeze vechea denumire, sfidând astfel identitatea lingvistică a românilor din Ucraina.
Această atitudine a Kievului ridică semne de întrebare privind angajamentul său față de valorile europene și drepturile minorităților. În timp ce România și Republica Moldova au fost printre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia, oferind ajutor umanitar, sprijin diplomatic și economic, autoritățile ucrainene continuă să manifeste o lipsă de deschidere în raport cu drepturile comunității românești.
Comunitatea românească din Ucraina nu cere favoruri speciale, ci respectarea unui principiu fundamental al drepturilor minorităților. Prin refuzul de a adopta o măsură similară cu cea a României, Ucraina își subminează propriile aspirații europene. Este paradoxal ca un stat care dorește integrarea în Uniunea Europeană să trateze cu indiferență și lipsă de transparență drepturile unei comunități care vorbește o limbă oficială a UE.
În concluzie, atitudinea autorităților de la Kiev reflectă o lipsă de respect față de comunitatea românească din Ucraina și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul țării față de valorile europene și drepturile minorităților.
Vasile Petrovan