Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Emoțiile nu sunt problema. Interpretarea lor este - 10 ore în urmă
Laguna Albastră de la Poiana Botizii, primul obiectiv amenajat al traseului tematic „101 Minuni de la Capătul Lumii – Băiuț” - 10 ore în urmă
Liber la trafic: Pasajul de la Clubul Văcarilor a fost recepționat oficial - 10 ore în urmă
Apariție editorială: „Episcopia greco-catolică de Gherla (1853-1930). Protopopiatul greco-catolic al Vișeului” – autor Lazăr Năsui - 15 ore în urmă
Ion Șiugariu, omagiat la Casa Memorială din Băița printr-un medalion cultural dedicat operei și memoriei sale - 15 ore în urmă
Maestrul Dumitru Dobrican va primi titlul de Cetățean de Onoare al județului Maramureș - 16 ore în urmă
„Alege viața! Spune NU drogurilor!”: DGASPC Maramureș continuă acțiunile de prevenire a consumului de substanțe interzise - 16 ore în urmă
Tineri români și chinezi, în vizită la Instituția Prefectului- Județul Maramureș - 16 ore în urmă
„Youth at the Top”: Elevii din Vișeu de Sus au explorat ecosistemele din Parcul Natural Munții Maramureșului - 17 ore în urmă
Vizite pastorale în patru parohii din Protopopiatul Ortodox Vișeu - 18 ore în urmă
Parlamentul European a adoptat noile norme anticorupție
Ieri, 3 aprilie 2026, Parlamentul European a adoptat noile norme anticorupție, primul cadru penal armonizat pentru întreaga Uniune. Noile reguli definesc clar infracțiuni precum luarea de mită, delapidarea fondurilor, traficul de influență sau îmbogățirea ilicită și stabilesc sancțiuni minime și maxime aplicabile în întreaga UE. În plus, se întărește cooperarea între autoritățile naționale și agențiile europene, precum OLAF, Eurojust sau Parchetul European, iar statele membre trebuie să adopte strategii naționale anticorupție și să organizeze organisme independente pentru prevenire și control.
Este un pas pozitiv, chiar istoric: corupția erodează încrederea cetățenilor, subminează democrația și afectează vieți reale. Și totuși, cifrele sunt ironice: conform Eurobarometrului din 2025, 69% dintre europeni consideră că există corupție în țara lor, iar 66% cred că, în general, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient. Aici intervine partea amuzantă: ceilalți 34% și 31% ce cred? Probabil trăiesc într-o realitate paralelă, unde politicienii sunt întotdeauna integri, fondurile publice cresc pe tulpina unui copac magic și corupția este doar un mit.
Directiva adoptată joi își propune să transforme percepția larg răspândită într-o realitate concretă: sancțiuni clare, instrumente de prevenție eficiente și cooperare transfrontalieră între statele membre. Termenele sunt clare: norme în vigoare la 20 de zile de la publicare și transpunere de doi ani (respectiv trei ani pentru strategiile naționale). În termeni simpli, Uniunea spune „gata cu scuzele, gata cu lacunele legislative, acum facem treabă concretă”.
Rămâne de văzut dacă oamenii vor simți diferența sau dacă, după cei 66% care „știu că există corupție”, ceilalți 34% vor continua să creadă că totul este curat și roz. Oricum, Uniunea și-a pus la punct instrumentele, iar sancțiunile armonizate și colaborarea transfrontalieră par să fie un început promițător în lupta cu un fenomen persistent. Totuși, am așa un sentiment de …. ceva inutil.
Vasile Petrovan















