Parlamentul României a adoptat ieri, 11 iunie 2025, o lege care înăsprește lupta împotriva antisemitismului, a extremismului și a discursului instigator la ură. Noua reglementare prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru cei care răspândesc materiale antisemite, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe prin internet, dar și pentru cei care neagă Holocaustul, genocidul sau crimele de război, în public.
Legea a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul comunității evreiești, care a subliniat importanța acesteia într-un discurs din plen: „Sunt mândru de modul în care România luptă să corecteze greșelile trecutului. Condamn și disprețuiesc orice formă de violență, indiferent de modul în care este exprimată, indiferent de context.”
Inițiativa a stârnit însă reacții dure din partea partidelor extremiste, cum ar fi AUR, SOS și POT, care au votat împotrivă. Liderul AUR, George Simion, a numit legea „foarte periculoasă” și a susținut, într-un mesaj pe Facebook, că ea poate fi folosită pentru a incrimina pe oricine critică puterea: „Tot ce aţi făcut, fiecare dintre voi, poate fi integrat într-un discurs de ură. Sub cupola mare a antisemitismului, ei au integrat şi acest discurs instigator la ură.”
Deputata Anamaria Gavrilă, președinte POT, a afirmat că legea limitează libertatea de exprimare: „Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Legile trebuie făcute pentru necesitatea și nevoia oamenilor, nu pentru niște satisfăcuți sau nesatisfăcuți social.”
În replică, deputatul PSD Adrian Câciu a cerut claritate morală: „De ce fugem de această lege? De ce vrem să tolerăm instigarea la ură? Această lege nu tolerează radicalismul, anarhia, fascismul. Cumva ne e teamă pentru că suntem așa cum scrie acolo?”
Pe un ton sarcastic, Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, a susținut că legea va interzice inclusiv mari personalități culturale: „Bine că au scos din Codul Penal pedeapsa cu moartea, că cine știe ce se întâmpla… Legea o să-l interzică pe Eminescu, pe Iorga, pe Goga.”
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a răspuns: „Este imposibil să înțelegi cum aveți capacitatea de a cere libertate de exprimare, dar vă exprimați în cel mai suburban mod posibil. Această lege este, de fapt, o exprimare a libertății față de instigarea la ură.”
Dan Tănasă (AUR) a afirmat că legea e doar un instrument politic: „Este o bâtă pe care doriți s-o folosiți împotriva celor care nu aplaudă PSD, PNL, USR și UDMR. Ce încercați să faceți este să ne protejați de ceva care s-a întâmplat acum 85-90-100 de ani.”
Noua lege modifică și completează Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018, reglementând explicit interzicerea organizațiilor și simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și interzicând cultul persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau de război. Legea definește clar și Mișcarea Legionară ca organizație fascistă ce a activat în România între 1927 și 1941.
Distribuirea de materiale rasiste sau xenofobe prin sisteme informatice devine infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă fapta este comisă online, pedeapsa crește cu jumătate. Negarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului ori a genocidului, în public, atrage pedepse de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. În cazul în care acestea sunt făcute prin internet, sancțiunile pot ajunge până la 5 ani de detenție.
Legea interzice și acordarea numelor unor persoane condamnate pentru genocid sau pentru apartenența la organizații fasciste ori legionare unor străzi, instituții sau spații publice.
Proiectul a fost votat de 199 de deputați, 99 s-au opus, iar 2 s-au abținut. Într-o societate în care discursul public e tot mai polarizat, legea vine ca un semnal clar că România nu mai tolerează formele de ură care au adus în trecut suferință și distrugere.
Vasile Petrovan
