În sesiunea plenară din 16–18 iunie 2025, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o poziție fermă privind actualizarea directivei europene pentru combaterea abuzurilor sexuale asupra minorilor, ca răspuns la evoluțiile tehnologice și la necesitatea protejării eficiente a copiilor. Votul a fost covârșitor: 599 de eurodeputați au votat „pentru”, doar 2 „împotrivă”, iar 62 s-au abținut.
Printre cei care nu au susținut poziția Parlamentului European s-au numărat șapte europarlamentari români: Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Claudiu Manda, Ștefan Mușoiu, Claudiu Târziu, Cristian Terheș și Diana Șoșoacă.
Parlamentul European cere, în principal:
- Eliminarea prescripției pentru infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor, având în vedere că multe victime au nevoie de ani sau chiar decenii pentru a putea vorbi despre traume;
- Considerarea drept infracțiune a materialelor care conțin abuzuri asupra minorilor și care sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) – o practică aflată în creștere și greu de reglementat până acum;
- Consolidarea colaborării între statele membre în detectarea, investigarea și prevenirea abuzurilor;
- Îmbunătățirea mecanismelor de raportare pentru copii și adulți, prin canale sigure și accesibile;
- O mai mare responsabilitate pentru platformele online în prevenirea distribuției de conținut abuziv.
Poziția votată de PE nu reprezintă adoptarea finală a directivei, dar stabilește mandatul de negociere cu Consiliul UE.
Potrivit organizației Europuls, eurodeputații români care s-au abținut nu au respins ideea de protejare a copiilor, dar au criticat anumite formulări sau implicații ale documentului, în special cele legate de:
- Implicarea serviciilor de comunicații electronice (inclusiv mesagerie privată) în detectarea conținutului abuziv – despre care unii eurodeputați au afirmat că ar putea conduce la posibile intruziuni în viața privată sau cenzură;
- Definirea vagă a materialelor generate de AI și riscul ca unele reprezentări artistice sau neintenționate să fie tratate penal;
- Posibilul impact asupra libertății de exprimare sau al dreptului la intimitate, într-o interpretare exagerată a normelor propuse.
Argumentele invocate sunt însă contrazise de experți în drepturile copilului și în legislația europeană, care susțin că textul directivei este echilibrat și urmărește tocmai să prevină abuzul sistematic, nu să supravegheze cetățenii nevinovați.
Mai multe organizații europene pentru apărarea drepturilor copilului au salutat votul, considerându-l un pas esențial în adaptarea legislației europene la pericolele digitale și o dovadă că Parlamentul European tratează cu seriozitate trauma și vulnerabilitatea minorilor.
În același timp, abținerile celor șapte eurodeputați români au generat critici, mai ales că niciunul dintre aceștia nu a venit cu o alternativă clară sau un amendament. Mulți observatori remarcă o deconectare între discursul public „pro-familie” promovat de unii politicieni și atitudinea lor în fața unor măsuri reale de protejare a copiilor.
Deși abținerile unor eurodeputați – inclusiv din România – au stârnit controverse, poziția adoptată deschide calea pentru modernizarea legislației și adaptarea ei la noile amenințări.
De exemplu, în anul 2024, în România au fost raportate aproximativ 4.000 de cazuri de viol având ca victime minori.
Vasile Petrovan
