Un singur punct luat de gazde în etapa a 7-a din play-off-ul Ligii 4 - 3 ore în urmă
Dr.ing. Irina Smical anunță o nouă ediție a Sesiunii Științifice „Nordtech” la Facultatea de Inginerie din Baia Mare - 3 ore în urmă
Expoziție de desene ale copiilor la Târgu Lăpuș - 4 ore în urmă
Sofia Dragoș a câștigat Trofeul secțiunii solist vocal la Festivalul-concurs „Danțu’ Tinerilor” de la Bobota - 4 ore în urmă
Sorana Cîrstea urcă pe locul 18 WTA după parcursul excelent la Roma - 5 ore în urmă
Discuții pe tema combaterii traficului de persoane în Maramureș - 6 ore în urmă
O nouă întâlnire a Clubului de Poezie va avea loc săptămâna aceasta, la Cărturești Baia Mare - 6 ore în urmă
Denis Năsui, întâlnire emoționată cu mătușa Palaguța Hodor în centrul Clujului: „Maramureșul îi stare de suflet. Îi rădăcină. Îi dor. Îi mândrie” - 7 ore în urmă
Evoluție impresionantă pentru pompierii voluntari din Fărcașa la etapa zonală a concursurilor profesionale organizate de ISU Maramureș la Ardusat - 7 ore în urmă
Weekend plin de energie în Bistra: copii, biciclete și trasee montane spectaculoase - 7 ore în urmă
Grave derapaje în campania prezidențială
În plină campanie pentru alegerile prezidențiale din România, cei doi candidați rămași în turul doiau făcut declarații care ridică serioase semne de întrebare cu privire la înțelegerea și respectarea principiilor democratice și constituționale. Deși vin din tabere politice diferite, Nicușor Dan și George Simion au căzut, fiecare în felul său, în capcana unor derapaje de comunicare ce depășesc simpla opinie politică. Aceste afirmații pun în discuție chiar fundamentele instituționale ale statului și relația României cu partenerii internaționali.
Nicușor Dan a făcut o serie de afirmații privind sistemul de justiție care au stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice. Într-o apariție publică recentă (8 mai 2025), acesta a declarat:
„Ce este de făcut în justiția din România? În primul rând, presiune pe parchete, pentru ca activitatea lor să se preocupe de marile zone de corupție, care sunt: mare evaziune fiscală, zona imobiliară, zona de păduri, zona de trafic de droguri.”
A vorbi despre „presiune” pe procurori și a indica explicit domeniile în care aceștia ar trebui să ancheteze nu este doar o exprimare neinspirată. Este o idee care, aplicată, ar însemna o formă de imixtiune a politicului în activitatea magistraților, un aspect interzis de Constituție și sancționat de principiile statului de drept.
În cealaltă tabără, George Simion, candidatul AUR, a stârnit reacții dure după ce a mulțumit public Statelor Unite pentru decizia de a nu include România în programul Visa Waiver. Într-un interviu acordat influencerului american Jack Posobiec, Simion a declarat:
„Mesajul de la Washington a fost foarte puternic. Mulțumim Homeland Security și Departamentului de Stat pentru că au transmis României un avertisment, un avertisment corect, că nu mai este o democrație și că nu mai poate fi parte din Programul Visa Waiver.”
Această atitudine a fost percepută de români – inclusiv de ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru – ca un act de „dispreț nedisimulat față de interesul național”. Muraru a mers mai departe, spunând că:
„Gestul domnului Simion de a-și disprețui propria națiune va rămâne inclusiv în ochii partenerilor americani ca o dovadă de servilism, slăbiciune și inabilitate de a juca cartea demnității propriului popor.”
Mai mult, ambasadorul a subliniat că „o persoană care aplaudă îngrădirea drepturilor românilor este incompatibilă cu înaltele exigențe ale funcției de președinte al României”.
Criticat pentru declarațiile privind regimul de vize, George Simion a ales calea mai scurtă și solicită demisia ambasadorului României în SUA: „A devenit un agent electoral”.
Privite obiectiv, declarațiile celor doi candidați au ceva în comun: sunt ieșiri publice cu impact negativ, care pun sub semnul întrebării atașamentul lor față de valorile democratice și rolul real al unui președinte într-un stat european. Fie că e vorba despre intenția de a influența justiția, fie despre aplaudarea unei decizii externe care afectează negativ cetățenii români, ambele afirmații arată o ruptură de la responsabilitatea instituțională pe care o presupune funcția supremă în stat.
Vasile Petrovan















