CS Știința Electro Sistem Baia Mare, rezultate excelente la Campionatele Naționale de Orientare 2026 - 14 minute în urmă
2 septembrie 1859, noaptea în care cerul s-a aprins - 60 de minute în urmă
Exponatul lunii la Muzeul din Baia Mare: un denar al împăratului Traian, vechi de aproape 1.900 de ani - 3 ore în urmă
O veste bună! De astăzi, patru proceduri medicale complexe sunt finanțate la Spitalul Județean din Baia Mare - 3 ore în urmă
Au început lucrările la noul sistem de transport al apei spre Șomcuta Mare - 5 ore în urmă
Ansamblul „Țibleșul” a dus zestrea Maramureșului și a Țării Lăpușului în Republica Moldova - 7 ore în urmă
„Sybir – închisoarea popoarelor”, expoziție despre deportările și represiunile sovietice, se deschide mâine la Memorialul Sighet - 7 ore în urmă
Utilaje de peste 24 de milioane de lei pentru drumurile județene din Maramureș. Mai multă muncă mecanizată și intervenții mai rapide - 9 ore în urmă
Un nou obiectiv de arhitectură vernaculară din Muzeul Satului Baia Mare este restaurat - 11 ore în urmă
Cine sunt directorii unităților de învățământ din Maramureș pentru anul școlar 2026-2027 - 11 ore în urmă
Adevărul din spatele procentelor: 10%, 40%, 45% – ce înseamnă cu adevărat?
Pentru mulți dintre noi, reducerile anunțate în administrația publică, mai exact procentele vehiculate în ultima vreme, sunt greu de înțeles și creează confuzie. Când auzim că „se taie 40% din posturile din administrație” sau „se reduc doar 10%”, e firesc să apară confuzia. La ce cifre se raportează aceste procente? Sunt afectați toți angajații sau e vorba doar de locuri pe hârtie?
Ca să fie mai simplu de înțeles, trebuie pornit de la realitate. Administrația publică din România funcționează pe baza unui plafon maxim de posturi. Acest plafon este stabilit în funcție de populația fiecărei localități și, la nivel național, ajunge la aproximativ 190.000 de posturi.
Totuși, nu toate aceste posturi există efectiv. În organigramele instituțiilor sunt aprobate circa 164.000, dar în prezent doar 130.000 sunt ocupate de angajați reali. Restul, peste 30.000 de posturi, sunt locuri care fie nu au fost niciodată înființate, fie au rămas vacante.
Un exemplu simplu:
Dacă un oraș are dreptul la 100 de angajați, dar are în schema aprobată doar 85 și efectiv la muncă doar 70, atunci o „reducere de 10%” raportată la maximul de 100 nu înseamnă că pleacă acasă 10 oameni, ci că se taie doar niște posturi libere, pe hârtie, pe care oricum nu lucra nimeni.
De aceea, atunci când se vorbește de reduceri, este important să înțelegem la ce se raportează procentul – la posturile maxime, la cele aprobate pe hârtie sau la cele ocupate efectiv.
Numai așa putem ști dacă măsurile vor avea un impact real asupra aparatului administrativ sau sunt doar ajustări birocratice.
Vasile Petrovan














