Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 8 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 11 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 12 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 13 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 13 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 13 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 14 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 14 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 14 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 14 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști
Un obicei mai puţin cunoscut din Maramureş, care are loc în ziua de Paşte, se referă la plecarea în fugă de la biserică, după ce bucatele au fost sfinţite de către preot. Potrivit istoricilor, acest obicei are legătură cu manifestarea bucuriei învierii lui Iisus.
Mai există două localităţi din Maramureş, Petrova şi Bârsana, unde se mai păstreză obiceiul ca, imediat după sfinţirea bucatelor din ziua de Paşte, credincioşii, cu traistele în mână pline cu bucatele sfinţite, să o ia la fugă spre sat, într-un adevărat cros popular. Rădăcinile acestui obicei nu se cunosc cu exactitate, însă se crede că are legătură cu manifestarea bucuriei legate de învierea lui Iisus.
În momentul în care preotul zice de trei ori „Hristos a înviat”, lumea răspunde „Adevărat a înviat” şi se consideră practica sfinţirii păştilor încheiată, atunci lumea o porneşte în fugă. Restul sătenilor stau la anumite puncte stabilite ca linii de sosire ce pot fi anumite bifurcaţii de drum sau zone de delimitare a localităţilor. „Cel care soseşte primul primeşte toată toată cinstea şi toată mândria”, explică etnologii.
Sfinţirea bucatelor la biserică este un obicei extrem de frumos, unde toată lumea îmbracă costumul popular. De asemenea, bucatele se duc în traistă şi se acoperă cu un ştergar lucrat maual. „Traistele sunt încărcate, pline cu toate bunătăţile din care nu lipseşte şunca de porc – ceea ce contravine obiceiului iudaic – şi sticla de vin, care se desface şi se pune în ea pască sfinţită, pentru a fi sfinţit şi vinul, pentru că de acolo provine euharistia, de la pâine şi de la vin”, mai explică profesorul Ilie Gherheş.
Fiecare gospodină îşi arată măiestria în arta culinară prin pasca pe care o duce la sfinţit. „Nu trebuie să fie doar împistrită – cum se zice – cu motivele acelea religioase, ci se analizează şi cât este de crescută şi de aspectuoasă. În plus e o competiţie şi e realmente o expoziţie de port popular”, mai spune el. E ocazia cu care gospodinele trag cu ochiul la relizarea vecinelor în materie de ştergare, cămăşi, obiectele de îmbrăcăminte din portul popular şi cam tot ce au muncit femeile peste iarnă.
Sursa foto: Casa tradițiilor















