Noile condiții de călătorie, după intrarea României în spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime - 18 minute în urmă
Sărbători în siguranță. Pompierii reamintesc importanța măsurilor preventive - 2 ore în urmă
Cine sunt cei 11 elevi din Maramureș care vor participa la Olimpiada Națională de Fizică - 2 ore în urmă
Elevii supradotați, dar cu cerințe educaționale speciale, vor putea învăța după o programă particularizată - 2 ore în urmă
Lecții despre bani, la Muzeul de istorie - 3 ore în urmă
Plafonarea tarifelor polițelor RCA, prelungită cu încă trei luni - 4 ore în urmă
Țigările electronice, interzise în spațiile închise, dar permise în restaurante - 5 ore în urmă
Expoziție de pictură, semnată Ioan Bercu - 6 ore în urmă
Sala Millennium Baia Mare: Prima ediție a concursului ChessMania, al Academiei de Șah Maramureș - 6 ore în urmă
Noi schimbări la cardul de sănătate - 6 ore în urmă
Aproape 10 milioane de români trăiesc în afara granițelor, alungați de corupție și sărăcie
Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a declarat miercuri, 24 iulie, că statistici cele mai recente arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupţia, calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia.
„În afara graniţelor avem un număr de aproximativ 9.700.000 de români: 5.600.000 se află în Diaspora, iar diferenţa în comunităţile istorice… Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă un număr mic dintre cei chestionaţi îşi doresc să se întoarcă în următorii patru ani” – a precizat Natalia-Elena Intotero.