Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 53 de minute în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 3 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 4 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 4 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 5 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 6 ore în urmă
Găvrilă Hotico Herenta, meșterul din Ieud care a salvat bisericile de lemn ale Maramureșului - 7 ore în urmă
15 august 1945, s-a născut rapsodul Dumitru Dobrican - 8 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 15 august 2026 - 9 ore în urmă
David Popovici este REGELE EUROPEI și la 200 m liber! Al treilea titlu continental consecutiv - 20 de ore în urmă
Arena Națională, mândria Bucureștiului, este falimentară
Arena Națională ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru București. Și, într-un fel, chiar este. Un stadion mare, modern, capabil să găzduiască meciuri importante și concerte de amploare. Doar că, dincolo de imagine, lucrurile nu stau chiar așa de bine.
De data asta, problema nu vine din critici din exterior, ci chiar din interiorul administrației. Primarul Capitalei spune direct că stadionul este subutilizat și produce pierderi serioase. Iar cifrele nu lasă loc de interpretări: aproximativ 29 de milioane de lei au fost cheltuiți într-un singur an pentru întreținere, reparații, și au fost încasați doar 9,5 milioane de lei. Diferența e mare și, evident, nu poate fi ignorată. Pe scurt, asta înseamnă că Arena consumă de trei ori mai mult decât produce. Iar aici nu mai vorbim despre percepții sau opinii, ci despre o realitate simplă.
Problema nu este că stadionul nu ar avea potențial. Din contră. A demonstrat asta atunci când a găzduit evenimente importante, cum a fost finala UEFA Europa League 2012. Doar că astfel de momente sunt rare, iar în rest nu există un ritm constant de evenimente care să țină arena „vie”. Și aici apare, inevitabil, discuția despre administrare. Statul român are o lungă tradiție în a construi lucruri importante, uneori chiar reușite, dar mai puțin în a le gestiona eficient. Nu este o noutate, ci mai degrabă un tipar care se repetă mereu și mereu. Când nu ești plătit pentru performață, nu ai niciun motiv să dobori munții.
Faptul că acum însuși primarul vorbește despre posibile variante de concesiune, parteneriat sau alte formule, arată că actualul model nu mai convinge pe nimeni. Nu este vorba despre a renunța la stadion, ci despre a găsi o soluție prin care acesta să fie folosit mai des și mai bine. Un operator privat, de exemplu, ar avea interesul să aducă evenimente constant, pentru că de acolo vine profitul. Statul, în schimb, nu funcționează după aceeași logică și, de cele mai multe ori, reacționează mai lent.
Desigur, ideea de „privat” ridică întrebări și putem specula la nesfârșit. Dar, în același timp, merită pusă o altă întrebare: dacă actualul sistem produce pierderi an de an, cât de mult mai putem continua așa? Poate că Arena Națională nu are nevoie de o schimbare spectaculoasă, ci de una practică. Mai puțină teorie și mai multă eficiență. Pentru că, în final, un stadion de asemenea dimensiuni nu ar trebui să fie o povară, ci un loc activ, care aduce oameni, evenimente și, chiar dacă pare șocant pentru actuala administrație, ar putea produce venituri.
În final, e clar că discuția nu mai este „dacă”, ci „cum” se va schimba situația.
Sursa FOTO: Wikipedia
Vasile Petrovan













