Când întocmești lista hanurilor ori pensiunilor din Maramureș pe care trebuie să nu le ratezi nu ai cum să nu incluzi Hanu’ lu’ Cobâlă. Situat la ieșirea dinspre Cavnic către Budești, spațiul tradițional, realizat în ton cu stilul locului, nu are cum să nu îți lanseze invitația de a trage… pe stânga.
Oferta e la fel de tradițională, iar mâncarea sățioasă. Găsești tot ce înseamnă mămăligă cu brânză de burduf, coaste, cârnați, pastramă, horincă, hribe de pe Gutâi, pâine făcută pe cuptor, pești din păstrăvăria proprie ori clătite cu brânză de vacă și stafide ori cu afine la păpănași.
Rodica Nemeș, cea care administrează spațiul alături de soțul ei și angajatele lor, gazde primitoare, ne-au relatat cum a deschis spațiul comercial în 2017, care oferă strict bucate produse de ei, iar din 2018, are și spații de cazare. „Ceea ce vedeţi aici din lemn a fost realizat de Petru Berinde, un tânăr în vârstă de aproximativ 30 de ani din Călineşti, care este nepot de meşter popular. Ne-am bucurat de turişti veniţi din toată ţara, mulţi au venit din Cluj ori Satu Mare. Am avut şi străini, de culoare sau mulatri. Iarna vin la schi, vara vin pur şi simplu prin Maramureş. Le-am oferit tot ce poate oferi Maramureşul mai bun, numai bucătărie tradiţională. Am rămas surprinşi cum au savurat invitaţii noştri cornuleţele cu gem şi cozonacul la cuptor. Tocăniţa de vită le-a plăcut încă foarte mult”, a relatat Rodica Nemeş.
Aici totul este rustic, în stil maramureșean. Camerele au televizor, baie proprie, ba din pridvor, se pot privi împrejurimile până hăt, departe. Există și spațiu de joacă pentru copii și terasă pentru cei mari, pentru ca cei mici să poată fi supravegheați corespunzător. Aici s-au organizat diverse evenimente, nu numai nunți și botezuri așa cum se fac acum, dar și nunți tradiționale. În cazul nunților tradiționale, s-au respectat toate obiceiurile, inclusiv „învelitul miresei”, chestiune puțin cunoscută de cei mai moderni. Rodica Nemeș a contribuit aici decisiv, fiind fostă bibliotecară în Călinești, cu bogate cunoștințe pe segmentul tradițiilor.
Nu putem să nu vă dezvăluim, însă, un fapt mai puțin știut. Hanu’ lu’ Cobâlă a fost, în septembrie 2019, scena unui moment artistic-cultural inedit. Aici s-a filmat o producție care a fost, ulterior, premiată. În tradiția populară locală, mătrăguna are un loc aparte. „Femeile şi vrăjitoarele care merg să caute mătrăguna pleacă din zori, înainte ca lumea să se fi trezit în sat, evitând cu grijă să fie zărite. Dacă un câine le simte prezenţa şi se aud lătrături, farmecul se risipeşte”, informa Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din 1980.
O tradiţie populară vorbeşte despre descântecul pe care îl spun fetele, la culesul mătrăgunei, în timp ce se îmbrăţişează şi se mângâie: „Mătrăgună, mătrăgună, mărită-mă peste-o lună, că de nu m-ai mărita, oi veni şi te-oi ciunta”.
Cei de la Centrul de Creație și Păstrare a Tradițiilor Maramureș au gândit altceva. Că acest ritual merită bine consemnat. “În credința populară, se vorbește despre o fată foarte frumoasă, care era încercată de foarte multă iubire. Iubitul i s-a dus în cătană (n.red. – armată) și nu s-a mai întors. Vărsa lacrimi, iar prin sat umblau boșorcoile (n.red. – vrăjitoarele). Ele luau laptele de la vaci, să facă vrăji. Nu le plăcea ceea ce vedeau, așa că au alungat-o din sat. Ea s-a așezat pe iarbă și a plâns și lacrimile ei s-au transformat în tufă cu flori răzlețe. Florile ei erau lacrimile fetei. Așa a apărut mătrăguna. De aia se spune că mătrăguna ajută fetele. Apelează la ea și nu sunt puține și cer ajutorul. Ba pentru iubire, ba pentru hărnicie, ba pentru măritiș, ba pentru ură”, a relatat, Maria Șerba, profesoară în Călinești.
În fapt, tinerele, pe vremuri, apelau la magie pentru a-și atinge scopurile. Iar magia pare că nu era o chestiune inutilă, întrucât era omniprezentă. Iar aici nu vorbim inclusiv de Împărăteasa Maria Tereza care a supraviețuit datorită ierburilor salvatoare din zona Gutâiului, pentru care a dat ordin să se culeagă pentru sănătate. “Exista o tehnică a culegerii mătrăgunii. Dacă era pentru ură, se culegea diferit. Se făcea atunci când o femeie fura iubitul alteia. Își îmbrăca pe dos cămașa, lua pe dos cămeșa și, până la locul de cules, vorbea întruna. Rupea planta și se întorcea, după care o arunca, în scârbă, în curtea ăleilalte. Însă, noi în această filmare, vom face pentru măritiș, de bine. Ceea ce înseamnă că vom arăta obiceiul de bine”, a explicat profesoara Maria Șerba.
Maramureșeanca Denisa Grădinariu din Poienile de sub Munte a fost una dintre actrițele care au filmat pentru acest proiect. “A fost extrem de interesant pentru mine. Nu am auzit vreodată de acest obicei până acum și mi s-a părut ceva inedit. A fost o experiență inedită”, a mărturisit, atunci, Denisa. Filmul a fost prezentat la festivaluri de profil. Practic, filmul „Mătrăgună, doamnă bună” a rulat pe marele ecran în Festivalul internațional de film etnografic și fotografic „Ethos Film Fest”, la Bistrița, obținând premiul special al juriului. A concurat cu producții din Republica Moldova, Ungaria, Italia, SUA, Grecia, Croația, Spania, Tunisia, Serbia, Pakistan, Iran, Kârgâstan, Ecuador, Chile. Apoi, filmul a obținut Marele Premiu în cadrul Festivalului de film de la Galați. Așadar, tradiția maramureșeană este la mare căutare! Q.E.D.
Cătă ȚINEGHE
