Drăghia: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – întruchiparea eternității creștine - 2 ore în urmă
Vremea exactă în Maramureș, marți, 26 septembrie - 3 ore în urmă
Dumitru Năsui din Vișeu de Jos, sculptorul de porți maramureșene; „Aș fi dispus oricând să le arăt copiilor care doresc să învețe meșteșugul ăsta” - 5 ore în urmă
Atelierele gastronomice „Gust de Maramureș: din bucătăria bunicii” continuă la Muzeul satului maramureșan din Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
În luna noiembrie: Iubitorii de jazz își dau întâlnire în Baia Mare - 6 ore în urmă
Tânărul Denis Cupșe a adus în Maramureș Trofeul și Marele Premiu al Festivalului “Corabia de Aur” - 6 ore în urmă
30 de bicicliști, elevi și profesori, au participat la a IX-a ediție a proiectului „Mișcare, Sănătate, Colaborare” - 7 ore în urmă
A trecut la cele veșnice prof. Aurora Pușcaș, fondatorul Liceelor Teoretice „George Pop de Băsești” - 7 ore în urmă
Producătorii locali și meșterii populari își pot promova și vinde produsele online - 9 ore în urmă
Maramureș: Sute de amenzi date pentru infracțiuni silvice în primele opt luni ale anului - 11 ore în urmă
Frumusețile Maramureșului: Barza neagră, făptura grațioasă care face multă cinste Cheilor Lăpușului. Informații inedite (GALERIE FOTO)
E știut faptul că aria naturală desfășurată în jurul Cheilor Lăpușului dezvăluie frumuseți naturale nebănuite pentru cei care nu obișnuiesc să ia la pas perimetrul. Una din minunății este barza neagră sau Ciconia nigra.
Ea a apărut recent în zonă, în urmă cu câțiva ani, iar periplul ei în areal a fost imortalizat de rangerul Viorel Coroian, un iubitor și, totodată, promotor al arealului. Reprezentanții asociației care administrează cheile au venit cu explicații referitoare la această specie… specială.
„Vorbim de o pasăre absolut spectaculoasă. Dimensiunea aripilor este de 173-205 cm și are o înălțime de până la 1,05 metri. Este o specie evazivă, retrasă, care cuibărește în habitate nederanjate.Evită complet prezența umană, astfel că și cele mai mici intervenții (în special activități în zona cuibului) la începutul perioadei de reproducere (dar nu numai), pot avea efecte catastrofale asupra succesului de cuibărit.
Cuiburile sunt de dimensiuni mari, construite din crengi și căptușite cu iarbă și mușchi. Cuiburile sunt refolosite (adesea de către aceiași pereche) ani la rândul. Uneori ocupă cuiburi de mari dimensiuni ale păsărilor răpitoare. Cuiburile sunt amplasate pe arbori bătrâni și înalți, deseori la o înălțime considerabilă (10-20 de metri), stânci sau alte suporturi similare. În România, estimările arată o populație de aproximativ 415 – 800 de perechi cuibăritoare”, conform reprezentanților asociației.
C.Ț.
Foto – Viorel Coroian