Parcul Național Munții Rodnei adăpostește o mulțime de specii de animale, veritabile minunății ale naturii, care ar merita cunoscute și descoperite fără, însă, a tulbura, liniștea și habitatul. Un exemplu este cocoșul de mesteacăn.
Parcul Național Munții Rodnei, unul din cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, este al doilea parc național din țară ca suprafață, cu peste 47.000 de hectare, fiind situat în partea de nord a țării, în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.
„Acest parc cuprinde o parte a Munților Rodnei și are o faună bogată, între care se regăsesc capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, ursul, lupul, râsul, marmota, bursucul, jderul de copac, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte sau acvila de munte” – au explicat cei de la Romsilva.
Cocoșul de mesteacăn este mai mic, spre deosebire de cocoșul de munte, explică specialiștii. „Are o lungime de circa 50 de centimetri și o greutate de până la 2 kilograme. Are penajul aproape negru cu luciri albăstrui metalice, în contrast cu dungile de pe aripi şi cu penele subcodale care sunt albe. Se remarcă, de asemenea, sprâncenele roşii şi coada în formă de liră.
Preferă pădurile rare de mesteceni sau jnepenişurile din zona limitrofă pădurii. Cuibul este de obicei aşezat pe sol şi format dintr-o adâncitură în sol căptuşită cu vegetaţie (frunze, ace de brad, muşchi). Rareori cuibăreşte în copaci, la o înălţime mai mică de şase metri, în cuiburile altor specii. Longevitatea maximă cunoscută este de 12 ani şi trei luni” – au detaliat cei de la Romsilva.
Reprezentanții Romsilva au publicat o serie de imagini cu cocoșul de mesteacă, realizate de pasionatul Septimiu Bizo. „Sezonul de împerechere al cocoșului de mesteacăn este pe sfârșite în Parcul National Muntii Rodnei.
Ritualul nupţial (bătaia) al cocoșului de mesteacăn se desfăşoară dimineaţa şi se manifestă prin ridicarea şi desfacerea cozilor în timp ce scot suneteputernice ce se aud de la o distanţă de câţiva km. Între masculi au loc conflicte şi chiar lupte. Fiind o specie poligamă, masculii dominanţi câştigă acces la mai multe femele” – au menționat specialiștii Romsilva. Vă prezentăm și noi minunatele imagini.
C.Ț.
Foto deschidere material – wikiwand.com/ro/Izvoarele Mihăiesei
Galerie foto atașată – Romsilva / Septimiu Bizo
