- Konrad KRZYŻANOWSKI (I)
„(…) datorită lui Hollósy am apreciat pe deplin importanța studiilor în aer liber”
*18.02.1872, Kremenchuk (Rusia Țaristă/Ucraina) – †25.02.1922, Varşovia (Polonia)
pictor şi educator polonez
Remarcabil reprezentant al artei moderne și al avangardei timpurii poloneze (născut la 18.02.1872 în localitatea Kremenchuk –Ucraina – decedat la 25.02.1922 la Varşovia), Konrad Krzyżanowski reprezintă un nume marcant din florilegiul valorilor creative de standard european care şi-a fixat rădăcinile biografice de excepţie în mediul cultural transnaţional generat de Simon Hollósy în coloniile sale artistice de la Baia Mare. A început să studieze desenul şi pictura în capitala Ucrainei, la Şcoala de Artă Mikolaj Muraskoi. Între 1892 şi 1897 a frecventat la Sankt Petresburg cursurile Academiei Imperiale de Arte Frumoase. În acest mediul academic a avut contacte artistice semnificative cu Ilja Repin. Rebel şi iconoclast, s-a antrenat într-un incident cu rectorul academiei, fiind apoi exmatriculat, dimpreună cu alţi şapte studenţi. Ratează astfel obţinerea diplomei academice. Se mută apoi la München unde, între 1897 şi 1900, frecventează sezoanele de iarnă ale cursurilor Şcolii particulare de pictură Simon Hollósy. Verile le petrece însă la Baia Mare, devenind unul dintre cei mai reprezentativi produşi ai pedagogiei artistice promovate de maestrul armean născut la Sighetul Marmaţiei. În acest mediu al școlii hollóșiene s-au așezat fundamentele viitoarei evoluții a picturii practicate de Konrad Krzyżanowski în matrici estetice situate la intersectarea modélelor simbolist și proto-expresionist.
Recent, în martie 2018, istorica și muzeografa poloneză de artă Maria Malinowska, publica pe portalul NiezlaSztuka.net (condus de Fundația pentru promovarea artei «» din Łodz) – sub titlul Konrad Krzyżanowski despre sine[1] extrase dintr-o autobiografie – extrem de interesantă – în care artistul rememorează evenimente majore ale evoluției biografiei sale artistice în care regăsim și referințele de maxim interes pentru noi, băimărenii, legate de experiențele sale müncheneze și băimărene petrecute în cadrul Școlii private de pictură Simon Hollósy. Textul – din câte știm noi inedit – și cu siguranță necunoscut publicului românesc până acum, binemerită, fără îndoială, prezentarea, în traducere românească, pe care i-o facem aici, în spațiul ziarul nostru electronic (în două părți), fie și pentru motivul că el desenează conturul biografic al unui destin artistic – deopotrivă cosmopolit și de înaltă relevanță europeană – similar atâtor altor artiști (inclusiv români) afirmați pe scena internațională în jurul anului 1900 – „călare pe două veacuri” – ca să recurgem la celebra formulare a academicianului filolog român Sextil Pușcariu – care au construit, cu toții dimpreună, una din rădăcinile culturale, unice și remarcabile, ale fondului european comun pe care astăzi, se sprijină idealurile paneuropenismului contemporan.
„(…) Numele meu este Konrad Krzyżanowski. M-am născut pe 15 februarie 1872 în Kremenchuk [oraș pe râul Nipru, în regiunea Poltava – pe atunci în Rusia Țaristă / Guvernoratul Novorossiya; azi în Ucraina / Oblastul Poltava], unde nu am trăit mult. Părinții mei au decis să se mute la Kiev când eram copil. Nu am putea trăi mai bine într-un oraș mai mare.
Tatăl meu Marceli era un funcționar pensionar și provenea dintr-o familie nobilă, ale cărei zile de glorie erau doar o amintire. Mama mea, Kunegunda, dorind să îmbunătățească bugetul gospodăriei, a decis chiar să închirieze camere în casa noastră, dar prezența locatarilor nu a îmbunătățit situația noastră. Eram săraci. Lipsa banilor ne-a chinuit atât de tare încât, după patru ani de gimnaziu, a trebuit să renunț la școală. Era anul 1891, iar eu, dorind să-mi dezvolt pasiunea, trebuia să mă ocup de fondurile de care aveam nevoie în acest scop. De mic mi-a plăcut să desenez și de ceva timp am urmat cursuri la Școala de Desen și am folosit abilitățile pe care le-am dobândit acolo pictând portrete pe baza de fotografii. A fost primul meu loc de muncă. Până la urmă, am reușit să strâng suficienți bani pentru a merge la Sankt Petersburg un an mai târziu.
Marele meu vis a fost să studiez la Academia de Arte Frumoase. M-am pregătit temeinic pentru examenele pe care, spre marea mea bucurie, le-am promovat cu succes. Din păcate, am ajuns să fiu nevoit să urmez cursuri de seară pentru a-mi câștiga existența slabă în timpul zilei. Sărăcia s-a instalat de partea mea definitiv. Am încercat să o depășesc făcând numeroase cereri de burse către autoritățile universitare, dar nu le-am primit niciodată. Singura modalitate de a supraviețui a fost să mă concentrez pe deplin asupra studiilor mele, și așa am făcut: timp de doi ani m-am dedicat studiului plictisitor al gipsului. Am schițat, am copiat… doar așa, ca să o iau de la capăt.
Academia avea propriile reguli: existau reguli dure, de modă veche, care trebuiau respectate în totalitate. Totuși, nu au lipsit oamenii care și-au dorit ca universitatea să devină un loc mai modern. La mijlocul anilor 1890, spiritul schimbării își făcea loc, încet. Studenții care începeau studiile nu și-au mai dedicat tot timpul studiilor [conform curriculei academice], ci au încercat imediat să picteze din natură. În acel moment, lucram sub supravegherea profesorilor Klavdij Lebedev[2] și Ivan Tvorojnikov[3]. M-am bucurat, pentru că după timpul petrecut la desenarea minuțioasă a distribuțiilor [modelelor din ipsos], în sfârșit au apărut modéle vii în atelier! A fost grozav, la fel ca și activitățile de vară [din coloniile] în aer liber. Mi-a plăcut să fac schițe rapide din natură, am fost fascinat de variabilitatea și dinamismul ei. Primele mele încercări au fost apreciate și de profesorii mei. Am pictat și am încercat să învăț cât mai multe, așa că mi-am dat seama rapid ce drum în lumea artei aș vrea să urmez. Cine știe cum ar fi ieșit povestea mea dacă nu ar fi fost un eveniment nefericit care s-a petrecut la începutul anului 1897…
Am intrat în biroul [secretariatului] universității să întreb ceva. Nu știam că însuși rectorul a fost prezent printre funcționari, pentru că nu l-am întâlnit niciodată personal. A subliniat că aveam mâinile în buzunare și i-am răspuns într-un mod nepoliticos. Nu mi-am imaginat niciodată cât m-ar costa această farsă. Am fost scos din universitate, iar cu mine toți polonezii care studiau acolo. Grevele studenților și apelurile profesorului Archip Kuindji [4], a cărui disponibilitate de a ne ajuta ne-a costat pierderea locului de muncă, au fost în zadar. Și timp de multe luni am suferit și alte consecințe ale comportamentului meu, pentru că mi s-au refuzat acte care să-mi permită să plec în străinătate. Abia în toamnă mi-am luat pașaportul și am plecat la Munchen. Așa am încheiat o etapă importantă a vieții mele și a devenit rezumatul ei simbolic Portretul unei actrițe ruse .
Nu-i voi aminti numele, pentru că nu este la fel de important ca aura și starea de spirit extraordinară pe care această fată frumoasă și melancolică le-a răspândit în jurul ei. Am purtat prietenia noastră în inimă și am lăsat această dedicație pe tablou. Când am plecat din Sankt Petersburg, nu aveam idee că nu ne vom mai întâlni niciodată și că prietena mea își va lua viața la scurt timp după plecarea mea.
Cu toate acestea, consider șederea mea la München, unde am locuit aproape doi ani, importantă pentru arta mea. Este adevărat că nu am devenit student al Academiei locale, dar am vizitat, printre altele, celebra Pinacotheca, unde puteam admira lucrările vechilor maeștri, jocurile neobișnuite de umbră și lumini pe care le jucau pe pânzele lor – și deși nu mi-am dorit niciodată să pictez ca ei, realizările lor au fost extrem de valoroase pentru mine ca portretist.
M-am înscris la o școală privată de pictură condusă de pictorul maghiar Szymon Hollósy. Cât de diferită era atmosfera aici de cea a Academiei din Sankt Petersburg! Fiecare elev și-a putut exprima individualitatea artistică, iar activitățile în aer liber au fost considerate deosebit de importante. Hollósy a organizat excursii în orașul maghiar Baia Mare, la care am participat de două ori [de fapt de trei ori: în 1898, 1899 și 1900[5]]. Astăzi pot spune că datorită lui Hollosy am apreciat pe deplin importanța studiilor în aer liber, la care mai târziu mi-am dus cu atâta plăcere proprii elevi. Am înțeles și cât de importante sunt călătoriile pentru dezvoltarea picturii.
În primăvara anului 1898 am plecat în Italia, unde am reușit să vizitez, printre altele, Roma. Am adus multe schițe din călătoria mea, pe care le-am trimis Societății pentru Încurajarea Artelor Plastice. Așa mi-am făcut debutul în mediul expozițional din Varșovia. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 1900, mi-am prezentat lucrările la Varșovia pentru a doua oară – de data aceasta la expoziția artiștilor polonezi care locuiesc la München, organizată de celebrul Salon Aleksander Krywult. Întrucât lucrările mele erau deja la Varșovia, am decis că voi merge și eu acolo. Așa a început cel mai important capitol din viața mea.
Din fericire pentru mine, părerile despre Varșovia ca oraș nu foarte prietenos și neprielnic cu artiștii nu s-au dovedit adevărate. Am închiriat o garsonieră pe strada Wspólna, devenind astfel vecin cu sculptorul Stanisław Ostrowski, care mi-a devenit bun prieten.
Mereu am fost pasionat de literatură și poezie și mi-am făcut repede noi prieteni în acest mediu. Am ascultat cu fascinație pregătirile lui Zenon Przesmycki[6] pentru apariția primului număr al revistei Chimera, care avea să devină o fereastră către marea lume a artei și culturii. Am acceptat oferta lui de colaborare ca ilustrator, deși până la urmă am desenat doar de câteva ori pentru Chimera. Cu toate acestea, am petrecut mult timp discutând cu poeții Edward Słoński [7], Stanisław Przybyszewski [8] și Bronisława Ostrowska [9], ale căror portrete, la fel ca ale multor altor oameni de litere, le-am pictat.
Primii ani ai șederii mele la Varșovia au fost o perioadă de muncă deosebit de grea pentru mine. Am pictat și schițat foarte mult, în principal portrete: rapid și dinamic, limitând adesea paleta de culori folosită. Cel mai important lucru pentru mine a fost întotdeauna un lucru: exprimarea spiritului modelului, emoțiile lui, adevărul despre el. Nu căutam frumusețea, ci ceea ce era intrigant și original. Voiam expresie!” [sublinierile mele – T.A.] [10] Dincolo de incipientele rădăcini proto-expresioniste pe care le exprimă idealul „nu frumusețe – ci expresie !”, ideile de mai sus rezumă esența principiilor pedagogice și practicilor cultivate de Simon Hollósy în materie de cercetare picturală a motivului antropomorf, pe care vedem cum Konrad Krzyżanowski și le-a apropriat creativ și productiv.
ACTIVITATEA LA BAIA MARE
Așadar, după incidentul ce a condus la expulzarea sa de la Academia Imperială din Sankt Petersburg se reîntoarce la Kiev. Din capitala ucraineană pleacă în Germania. Acolo, probabil sub impresia incidentului petersburghez, ignoră cu desăvîrşire mediul educaţional de la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, optând exclusiv pentru continuarea studiilor în varianta liberă oferită în Şcoala particulară de pictură Simon Hollósy. Interesat să reia şi dezvolte experienţele plein air-iste precedente, din Ucraina, artistul se înscrie şi participă la cea de-a treia colonie studenţească de vară organizată în 1898 la Baia Mare.
Revine aici în anul următor, 1899, şi desfăşoară o activitate deosebit de laborioasă, realizând un număr apreciabil de studii de portrete şi peisaje – deopotrivă în atelier şi în plein air. Zece asemenea piese au fost prezentate publicului băimărean în cadrul celei de-a Doua Expoziţii de Artă organizată de studenţii Şcolii Hollósy. Apoi, în decembrie 1899, ele au fost prezentate de asemenea la Budapesta, în cadrul secţiunii Şcolii Hollósy a celei de-a Treia Expoziţii a Coloniei de la Baia Mare. Creaţia lui Krzyżanowski a beneficiat atunci de o foarte bună primire din partea presei budapestane.
Experienţele artistice consumate la Baia Mare, în coloniile de vară, au avut un rol de seamă în adâncirea interesului lui Konrad Krzyżanowski pentru peisagistică şi pentru studiul plein air-ist al naturii, domenii care, alături de portretistică, aveau să definească direcţii prevalente ale creaţiei sale de maturitate.
(Va urma)
Dr. Tiberiu ALEXA
1 konrad-krzyzanowski foto
2a F. Ruszczyc Copertă chimera
2b Edward-Okun-1872-1945 Chimera
2c Edward Okun Noaptea 1903
3 Portret 1897
4 Portretul soției 1917
5 Portret Jadwigăi Gaszczynski 1907
6 Autoportret 1917
7 Portretul P Witoslawski 1912
8 Portretul B Ostrowski
9 Feliks Jasienski
10 Portretul d-nei Dobkin 1901
11 Portretul J Oltarzewskich Wilczynskiej cca 1912
12 Vedere din Istebna Pădure 1906
13 Vedere din Istebna Gospodărie 1906
14 Vedere din Istebna Fermă 1906
15 Vedere din Istebna Bordeie 1906
16 Nori in Finlanda 1908
Lista titlurilor și creditelor fotografice
1 krzyzanowski foto = fotografie de tinerețe a pictorului Konrad Krzyżanowski (probabil) anii deceniului 1890: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/
2a F Ruszczyc Coperta Chimera = Ferdynand Ruszczyc (1870-1936), Copertă a revistei Chimera: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/chimera-zenona-przesmyckiego-miriama-jako-kwintesencja-mlodej-polski/
2b Edward-Okun-1872-1945 Chimera = Edward Okun (1872-1945), ilustrație, cu prelucrarea unor motive bizantine, în revista simbolistă poloneză Chimera: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/
2c Edward Okun Noaptea 1903 = Edward Okun, Noaptea, 1903, ilustrație în revista Chimera: © Casa de licitațiii DESA Unicum Varșovia / https://niezlasztuka.net/o-sztuce/chimera-zenona-przesmyckiego-miriama-jako-kwintesencja-mlodej-polski/ .
3 Portret 1897 = Konrad Krzyżanowski, Portretul unei actrițe ruse, 1897, Sankt Petersburg; Muzeul Regional din Torun: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/
4 Portretul soției, 1917; Muzeul Național Lublin = © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/
5 Portret Jadwigăi Gaszczynski = Konrad Krzyżanowski, Portretul Jadwigăi Gaszczynski, cca. 1907; Muzeul Național Cracovia: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/
6 Autoportret, 1917 = Konrad Krzyżanowski, Autoportret, 1917; Muzeul Tatra, Zakopane: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
7 Portretul P Witoslawski 1912 = Konrad Krzyżanowski, Portretul Pelaghiei Witosławski, 1912; Muzeul Național, Varșovia: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
8 Portretul B Ostrowski = Konrad Krzyżanowski, Portretul Bronislawei Ostrowska, 1901; Muzeul Național, Varșovia: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
9 Feliks Jasienski = Konrad Krzyżanowski, Portretul lui Feliks Jasieński, 1901; Muzeul Național, Cracovia: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
10 Portretul d-nei Dobkin 1901 = Konrad Krzyżanowski, Portretul doamnei Dobkin, 1901; Muzeul Sileziei Superioare, Bytom: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
11 Portretul J Oltarzewskich Wilczynskiej cca 1912 = Konrad Krzyżanowski, Portretul Janinei Ołtarzewska–Wilczyńska, cca. 1912; Muzeul Național, Varșovia: © https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/.
12 Vedere din Istebna Pădure 1906 = Konrad Krzyżanowski, Vedere din Istebna. Pădure, 1906; Muzeul Național, Varșovia: © http://www.pinakoteka.zascianek.pl/Krzyzanowski/Images/Istebna_las.jpg.
13 Vedere din Istebna Gospodărie 1906 = Konrad Krzyżanowski, Vedere din Istebna. Pădure, 1906; Muzeul Național, Varșovia: © http://www.pinakoteka.zascianek.pl/Krzyzanowski/Images/Istebna_chalupa.jpg.
14 Vedere din Istebna Fermă 1906 = Konrad Krzyżanowski, Vedere din Istebna. Fermă, 1906; Muzeul Național, Varșovia: © http://www.pinakoteka.zascianek.pl/Krzyzanowski/Images/Istebna_zagroda.jpg.
15 Vedere din Istebna Bordeie 1906 = Konrad Krzyżanowski, Vedere din Istebna. Bordeie, 1906; Muzeul Național, Varșovia: © http://www.pinakoteka.zascianek.pl/Krzyzanowski/Images/Istebna_chaty.jpg.
16 Nori in Finlanda 1908 = Konrad Krzyżanowski, Nori în Finlanda, 1908; Muzeul Național, Cracovia: © http://www.pinakoteka.zascianek.pl/Krzyzanowski/Images/Chmury_w_Finlandii.jpg.
Note
[1] Maria Milanowska, „Konrad Krzyżanowski o sobie samym” [Konrad Krzyżanowski despre sine], în portalul electronic https://niezlasztuka.net/o-sztuce/konrad-krzyzanowski-o-sobie-samym/, postat la 28 martie 2018, accesat la 6 iunie 2023.
[2] Pictor (1852-1916) realist și educator rus, , absolvent al Academiei de Stat de Arte și Industrii «Stroganov» din Moscova, profesor titular (1894-1898) al Academia Imperială de Arte Frumoase Sankt Petersburg și membru al grupului Peredvijniki Itineranții (din 1891).
[3] Pictor (1848-1919) realist și naturalist, educator rus, absolvent (1868-1875), apoi profesor la Academia Imperială de Arte Frumoase Sankt Petersburg
[4] Pictor (1841-1910) realist ucrainean cu obârșie grecească, și educator academic la
[5] În mod cu totul surprinzător, artistul pare să omită participarea s-a la colonia băimăreană din 1900., a cărei amintire pare să o fi rătăcit/pierdut !
[6] Zenon Przesmycki (pseudonim jurnalistic: Miriam; 1861-1944) a fost poet, traducător, jurnalist cultural și critic de artă afiliat simbolismului polonez și european, de asemenea asociat cercurilor mișcării moderniste Mloda Polska (Tânăra Polonie) ale cărei idealuri și valori – estetice, artistice și civic-patriotice – le-a promovat în paginile revistelor pe care le-a manageriat la Varșovia: inițial ca redactor-șef (1887-1888) al ziarului Życie (Viața), apoi ca inițiator, creator, mentor, redactor-șef și finanțator al revistei de factură simbolistă Chimera (1901-1907: 30 numere, peste 5.000 pagini de literatură + arte plastice și decorative).
[7] Edward Słoński (1872-1926), poet și prozator neoromantic polonez, activist politic socialist, apoi militar înrolat în Legiunea poloneză și combatant pe frontul răsăritean al Primului război mondial (1915-1917), respectiv în campaniile antibolșevice (1918-1920).
[8] Stanisław Feliks Przybyszewski (1868-1927), poet, prozator și dramaturg modernist polonez, asociat și lider al mișcării Mloda Polska (Tânăra Polonie), exponent al „tendinței decadentismului și boemei poloneze la Cracovia”, a fost o personalitate centrală insurgentă a modernismului polonez, fiind și inițiator al expresionismului în cultura poloneză.
[9] Bronisława Ostrowska (1881-1921), poetă și traducătoare poloneză, autoare de literatură pentru copii, exponentă a modernismului și mișcării moderniste Mloda Polska (Tânăra Polonie)
[10] Cf. Maria Milanowska, „Konrad Krzyżanowski o sobie samym” [Konrad Krzyżanowski despre sine], în loc. cit. (vezi mai sus, nota 1.
Citește și
Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (II): Simon Hollósy (1857-1918); Întemeietorul și Întemeierea (2)
Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (I): Simon Hollósy (1857-1918); Întemeietorul și Întemeierea (1)
