CS Minaur obține primele puncte în play-off și urcă un loc în clasament - 7 ore în urmă
Concurs Național Catehetic: Elevii din Săcălășeni au vizionat documentarul despre cele 16 Sfinte Femei canonizate în anul 2026 - 7 ore în urmă
Lume multă la hramul Mănăstirii Măriuș - 7 ore în urmă
Radu Chira de la Colegiul de Arte din Baia Mare, Premiul I la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală - 8 ore în urmă
Clipa de natură - 9 ore în urmă
Se deschide sezonul moto în Sighet. Vor fi unele restricții în trafic - 10 ore în urmă
Două persoane au ajuns la spital în urma unui accident petrecut în Seini, între un autoturism și un microbuz școlar - 10 ore în urmă
Inspirație și creație la Facultatea de Litere: elevi, studenți și cadre didactice s-au reunit în cadrul unui atelier de literatură - 11 ore în urmă
Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 9 Borșa, implicați în activitățile de înfrumusețare a școlii - 12 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Scena examenelor – un thriller emoțional în viețile adolescenților - 12 ore în urmă
240 de ani de la marea răscoală țărănească condusă de Horia, Cloșca și Crișan
Răscoala ţărănească din Transilvania, din 2 noiembrie 1784, numită şi „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. A izbucnit pe 2 noiembrie şi s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când capii răscoalei au fost capturaţi şi executaţi într-un mod cumplit de către autorităţi. La răscoală au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor şi statului, mineri din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi.
La începutul secolului al XVIII-lea, se instalase în partea centrală a Transilvaniei administraţia austriacă. Într-o perioadă de numai 60 ani, impozitele impuse iobagilor români au crescut de câteva ori, ajungând la sume importante, foarte greu de suportat de către aceştia. Se adăugau și măsurile abuzive, precum răpirea pășunilor și pădurilor, interzicerea cârciumăritului, ceea ce le îngreuna posibilitatea procurării hranei. Răscoala izbucnită în Zarand, a cuprins repede Munții Apuseni, comitatele Hunedoara și Alba, trecând și în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și amenințând să cuprindă toată Transilvania. Pe lângă țărani români, la răscoală au participat și țărani maghiari din Arad și Trascău, în timp ce țăranii sași din numeroase localități rurale situate între cele două Târnave refuzau să mai muncească pentru dijmă.
Programul răscoalei prevedea desființarea nobilimii, fiecare să trăiască din slujba îndeplinită, desființarea iobăgiei și împroprietărirea cu pământ, impunerea tuturor în mod egal la dări, eliberarea țăranilor arestați, eliberarea națională și organizarea, după planurile lui Horea, a unei „republici populare”. 
Lăcrimioara ZOTA















