Despre Barajul Runcu au curs râuri de cerneală. Lucrarea a început în vremea comunismului și nu a fost finalizată niciodată, cu toate că ar constitui un factor de progres econoimic extrem de important.
Întreaga poveste începe în anul 1968, la numai un an după ce Nicolae Ceaușescu a devenit șeful statului român. Autoritățile comuniste au dorit să extindă sistemul hidrotehnic Baia Mare, prin realizarea unei galerii de deviere pe relația Runcu – Firiza.
Practic, pe acolo se tranzitau debitele dinspre bazinul râului Runcu înspre cel al râului Firiza, suplimentându-se debitele acumulării Strâmtori. Mai exact, a fost vorba despre o galerie betonată, lungă de 7 kilometri, cu un diametru de peste 2 metri. Aceasta a fost începută în 18 iulie 1969 și a fost gata în anul 1973.
În anul 1985, s-a început construirea unui baraj de piatră și beton, menit să suplimenteze volumul de apă. În anul 1987, a avut loc inaugurarea oficială a imensului șantier. Viitorul baraj era menit să deservească, prin intermediul rețelei de apă, toată zona de la Mara către Sighet, dar și împrejurimile municipiului de pe Tisa. Runcu, evident, a însemnat finalul singurelor chei de andezit din România, Cheile Tătarului. Numai că, pentru realizarea obiectivelor, după 1989, banii au venit cu țârâita, astfel că lucrarea nu a fost finalizată până în prezent.
Actualul director general al Apelor Române, mureșeanul Ervin Molnar, numit în funcție în luna ianuarie a acestui an, dă asigurări că proiectul va fi dus până la capăt, în cele din urmă. Oficialul a anunțat că și-a fixat ca obiectiv finalizarea colosului, iar pentru a analiza situația mai bine, va face o vizită pe șantierul de pe râul Mara. De ce este atât de important barajul?
În fapt, finalizarea Acumulării Runcu ar conduce la suplimentarea debitelor necesare alimentării cu apă potabilă și industrială a zonelor Baia Mare – Baia Sprie. În același timp, va fi asigurată alimentarea cu apă potabilă a tuturor localităţilor situate în aval de baraj, în Maramureșul istoric.
Totodată, prin realizarea lucrărilor va crește gradul de apărare în caz de inundații a populației și a obiectivelor socio-economice. De asemenea, Acumularea Runcu va avea funcțiune energetică. Conform specialiștilor, la data punerii în funcţiune, volumul total acumulat va fi de 26.000.000 mc. „În mandatul meu, îmi propun un obiectiv ambițios, și anume să finalizez unul dintre cele mai mari baraje construite în România după 1989: barajul Runcu. De aceea, săptămâna viitoare, am să merg acolo să verific stadiul de realizare al lucrărilor”, a punctat Ervin Molnar.
Oficialul a făcut și o radiografie a situației anterioară vizitei, apreciind faptul că finalizarea celebrului Baraj Runcu va aduce un progres economic important pentru întreg județul în care se atârnă harta-n cui, întrucât ar rezolva problemele legate de apă.
„Până acum, lucrările sunt finalizate în proporție de 70%. Valoarea totală a investiției este de 460 de milioane de lei, iar cea mai mare parte provine din fonduri rambursabile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Barajul Runcu este un baraj din beton și piatră conceput de Aristide Teodorescu. Lucrarea este amplasată pe râul Mara, la circa 350 metri în aval de confluenţa pârâului Runcu cu Valea Brazilor, în județul Maramureș. Acumularea Runcu face parte din „Planul general de amenajare pentru folosirea complexă a apelor bazinelor Firiza-Săsar”. Barajul are funcționalitate multiplă: asigură alimentarea cu apă a jumătate din locuitorii județului Maramureș, apără populația de riscul inundaţiilor care s-ar putea produce pe râurile Mara şi Iza şi furnizează energie electrică”, a descris Ervin Molnar. Rămâne de văzut dacă vizita oficialului va grăbi lucrările pe șantierul de la Runcu.
Cătă ȚINEGHE
Foto – arhivă + Apele Române
1 Comentariu în această postare
Yossif
fara hidrocentrale!