Elevii șomcuteni strălucesc la Concursul Internațional „Ocrotiți de Eminescu” – Premii și Mențiuni pentru creație și recitare - 2 ore în urmă
Marius Vasile Iusco, artistul și profesorul care contribuie la păstrarea și transmiterea valorilor culturale ale Maramureșului - 3 ore în urmă
Giorgia Meloni a fost pictată ca înger într-o biserică din Roma - 3 ore în urmă
Domul de lemn de la Săpânța - 4 ore în urmă
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru realizarea Centrului multifuncțional cultural-sportiv „Lacul Bodi – Ferneziu” - 6 ore în urmă
O pană masivă de curent electric a afectat Republica Moldova și părți din Ucraina - 7 ore în urmă
Programul ierarhilor în perioada 1-2 februarie - 7 ore în urmă
SPAU Baia Mare caută director - 8 ore în urmă
Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteorologică valabilă până pe 4 februarie - 10 ore în urmă
Accident rutier cu victimă inconștientă, în Baia Mare - 10 ore în urmă
Special DirectMM: Retro Maramureș: În Baia Mare era important de Revelion să sărbătorești cât de mult ai putut! Anul Nou la Casa Armatei, care a fost ambianța!
Special DirectMM: Retro Maramureș: În Baia Mare era important de Revelion să sărbătorești cât de mult ai putut! Anul Nou la Casa Armatei, care a fost ambianța!
Marile restaurante din Baia Mare erau gazdele perfecte pentru un Revelion de vis, își amintesc Vasile și Florica T. „Dacă de Crăciun adevărata atmosferă de sărbătoare era în mediul rural, de Anul Nou agitația se muta la oraș. În Baia Mare, spre exemplu, restaurantele și cantinele erau luate cu asalt de către doritorii de distracție. Nu costa mult. Era un preț accesibil fiecăruia. Astfel, organizatorii își amortizau investiția, poate chiar câștigau ceva. De cele mai multe ori, luam parte la manifestările de Revelion de la Casa Armatei”, spun băimărenii.
„La ora 22.00 era deschiderea oficială a Revelionului. Organizatorii evenimentului aveau grijă să orneze cât mai frumos spațiul. Mese frumos aranjate, ghirlande… Sala în care avea loc manifestarea arăta impresionant. Exista permanent, de-a lungul petrecerii, un program artistic. Personalitățile locale erau angrenate în manifestare, pentru ca participanții să fie cât mai bine dispuși și mulțumiți. Existau formații ce întrețineau atmosfera. Preponderent era muzică populară, dar erau preferate și romanțele, blues-urile, muzica ușoară. În plus, erau invitate trupe de dans și estradă. Textele erau formulate conform temelor. Nu se făceau, evident, glume politice”, își amintesc băimărenii.
„Preparatele culinare erau tradiționale: sarmale, chiftele, mămăliguță. Se consumau vin și horincă de cazan. Bere, mai puțin. Erau invitați colindători din toate colțurile țării, cu Moșii, Capra sau Ursul. Înainte de ora 24.00, se oprea muzica. Era ascultat mesajul conducătorului statului. Românii erau nevoiți să asculte cuvintele rostite de Ceaușescu, chiar dacă în mare parte discursul era același. La miezul nopții, era anunțat cu surle și trâmbițe de fanfară Noul An. În marile orașe se trăgeau 12 salve de artilerie. Se foloseau și atunci artificiile, dar foarte rar. Se aruncau petarde și pocnitori, dar acelea nu erau periculoase. Erau mici, inofensive. Singurul lor scop era să facă zgomot”, relatează soții Vasile și Florica T. „Distracția se încheia în jurul orei 5.00, cu bine-cunoscuta „Periniță”. Acest obicei era văzut ca o „înfrățire”. Se făcea în localuri la final de manifestare, dar și programul TV din noaptea de Anul Nou se încheia cu „Perinița”. Toată lumea dansa în cerc și cel aflat în centru alegea pe cineva, cu care se săruta pe obraz, în genunchi, pe o periniță. Cei care stăteau acasă se delectau cu programul TV, deoarece acesta era singurul lucru atractiv posibil în această situație. Era program de varietăți cu marii actori ai țării: Stela și Arșinel, Muraru și Lăzărescu și multe romanțe interpretate de cântăreți de muzică populară și ușoară”, au explicat soții băimăreni.
C.Ț.















