În ultimele zile, tot mai multe guverne europene par să reacționeze rapid la scumpirea accelerată a petrolului. Criza din Orientul Mijlociu a împins din nou prețul țițeiului spre niveluri ridicate, iar efectele se simt imediat la pompă. Pentru oamenii obișnuiți, asta înseamnă combustibil mai scump, transport mai scump și, inevitabil, produse mai scumpe.
Spre deosebire de România, unele state au ales să intervină direct. Croatia a decis să plafoneze temporar prețurile la carburanți pentru două săptămâni stabilind un preț maxim de aproximativ 1,50 euro pe litru pentru benzină și 1,55 euro pentru motorină. Astăzi, și Ungaria a anunțat o măsură similară. Premierul Viktor Orban a vorbit despre introducerea unui „preț protejat” peste care carburanții nu vor mai putea fi vânduți. Concret, în Ungaria benzina a fost plafonată la 595 de forinți pe litru, iar motorina la 615 forinți. În plus, guvernul de la Budapesta a anunțat că va folosi și combustibil din rezervele de stat pentru a se asigura că piața rămâne aprovizionată. Măsura se aplică persoanelor fizice, fermierilor, transportatorilor și altor utilizatori interni, dar doar pentru vehiculele înmatriculate în Ungaria.
În același timp, în regiune apar și alte reacții. Serbia a mers pe o altă variantă. A interzis temporar exportul de petrol brut și produse petroliere pentru a păstra combustibilul în țară și a evita o eventuală criză de aprovizionare.
Toate aceste decizii arată cum guvernele încearcă să limiteze efectele unui șoc economic care poate deveni rapid social. Atunci când combustibilul se scumpește brusc, impactul nu rămâne doar la benzinării. Se propagă în transport, în agricultură, în costurile firmelor și, în final, în buzunarul fiecărui cetățean.
În acest context, privirile se întorc inevitabil spre Romania. Și aici prețurile au crescut rapid. Motorina se apropie de 9 lei pe litru, iar benzina a trecut de 8 lei. Diferența față de plafonul anunțat în Ungaria ajunge la aproximativ 10–15 cenți pe litru. Totuși, deocamdată, autoritățile române nu au anunțat o măsură concretă. Declarațiile oficiale vorbesc mai degrabă despre „analizarea mai multor scenarii”. Reducerea accizelor pare exclusă în acest moment, iar alte variante sunt încă în faza de discuție. Problema este că pentru oameni aceste discuții abstracte nu schimbă nimic. La pompă, prețul crește în fiecare zi, iar mașina trebuie alimentată indiferent de dezbaterile politice sau economice.
Desigur, plafonarea prețurilor nu este o soluție perfectă. Ungaria a mai încercat o astfel de măsură în trecut, în 2022, și a fost nevoită să renunțe la ea după ce au apărut penurii și achiziții de panică. Cu toate acestea, pentru multe guverne, intervenția temporară este văzută ca o metodă de a calma piața și de a proteja populația într-o perioadă de incertitudine. În România, deocamdată se analizează, se discută, se studiază. Până atunci timpul trece, iar prețurile cresc. Iar pentru cetățeni apare inevitabil o întrebare simplă: dacă alte state pot lua decizii rapide, de ce la noi rămânem încă la capitolul „scenarii posibile”?
Vasile Petrovan
