Potrivit unei analize semnate de Remus Vlad, redactor Știripesurse.ro, România continuă și astăzi să recupereze bani împrumutați altor state în perioada regimului condus de Nicolae Ceaușescu. La mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, autoritățile române încearcă încă să recupereze aceste datorii istorice.
În anii ’70 și ’80, România a acordat împrumuturi unor state din Africa, Asia și America Latină. Relațiile diplomatice apropiate pe care liderul român le avea cu diferiți conducători ai acelor vremuri au făcut posibilă acordarea acestor credite. Printre liderii cu care Bucureștiul avea relații politice se numărau Fidel Castro, Saddam Hussein, Kim Il-sung, Muammar Gaddafi sau Gaafar Nimeiry. Multe dintre aceste regimuri au dispărut între timp, însă datoriile contractate în acea perioadă au rămas în evidențele statului român.
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în ultimii cinci ani statul român a reușit să recupereze peste 300 de milioane de dolari, în special din acordurile semnate cu Irak și Mozambic.
Sumele încasate anual au fost de aproximativ:
- 2020: 55,9 milioane de dolari
- 2021: 53,7 milioane de dolari
- 2022: 51,7 milioane de dolari
- 2023: 50,1 milioane de dolari
- 2024: 48,3 milioane de dolari
- prima jumătate a lui 2025: 45,76 milioane de dolari
În total, statul român a recuperat aproximativ 305 milioane de dolari, bani proveniți din plățile stabilite prin acorduri deja negociate.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că instituțiile statului continuă să facă demersuri pentru recuperarea creanțelor, fie prin aplicarea acordurilor existente, fie prin inițierea unor noi negocieri cu statele debitoare. Cea mai complicată situație este cea legată de Cuba. România are de recuperat de aici 1.741.566.698 ruble transferabile, moneda de cont folosită în cadrul Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), organizație desființată în 1991. Problema este că valoarea exactă trebuie stabilită printr-un coeficient de conversie negociat între cele două state. Până în prezent, autoritățile cubaneze au refuzat să înceapă aceste discuții. În anul 2018, ministrul de finanțe de atunci, Eugen Teodorovici, și ministrul sănătății Sorina Pintea au mers la Havana pentru a încerca deblocarea situației. Una dintre ideile discutate a fost o colaborare în domeniul medical. România propunea realizarea unor proiecte comune în oncologie, diabetologie și industria farmaceutică. Prin aceste proiecte, România ar fi putut obține beneficii economice sau tehnologice care să compenseze parțial datoria. Totuși, după discuții, vicepremierul cubanez Ricardo Cabrisas a respins atât plata datoriei, cât și ideea unei compensări prin colaborări.
Pe lângă Cuba, România mai are de recuperat aproximativ 376 de milioane de dolari de la alte state, împrumuturi acordate în perioada 1970–1989.
Cele mai mari datorii sunt:
- Sudan – aproximativ 171 milioane de dolari
- Irak – aproximativ 126,8 milioane de dolari
- Libia – aproximativ 49,1 milioane de dolari
Alte state cu datorii mai mici sunt:
- Nigeria – 12,6 milioane dolari
- Republica Centrafricană – 10,7 milioane dolari
- Mozambic – 5 milioane dolari
- Somalia – 2,5 milioane dolari
- Guineea – 2,4 milioane dolari
- Coreea de Nord – aproximativ 0,55 milioane dolari
- Tanzania și Republica Democrată Congo – sub un milion de dolari fiecare
Situația este complicată deoarece multe dintre aceste state se confruntă cu probleme economice grave sau cu instabilitate politică. Unele, precum Republica Centrafricană, Somalia, Sudan sau Republica Democrată Congo, sunt incluse într-un program internațional pentru cele mai sărace și îndatorate țări, cunoscut drept HIPC Initiative. În cazul Libiei, negocierile sunt îngreunate de instabilitatea politică și de poziția rigidă a autorităților de la Tripoli.
Deși regimurile politice care au contractat aceste împrumuturi au dispărut de mult timp, datoriile au rămas în evidențele statului român. Autoritățile încearcă în continuare, prin negocieri și acorduri internaționale, să recupereze cât mai mult din sumele acordate în urmă cu zeci de ani. Pentru România, aceste creanțe reprezintă o moștenire economică a perioadei comuniste care încă își face simțită prezența în prezent.
Sursa FOTO: captură „Give Stupidity a Chance” , clip al formației Pet Shop Boys lansat în 2019
Vasile Petrovan
