208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 10 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 13 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 14 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 17 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 18 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 19 ore în urmă
Sărbătoare mare: Cum era sărbătorită Buna Vestire în lumea satului tradițional
Sărbătoarea Bunei Vestiri este prăznuită, potrivit Calendarului Creștin, în fiecare an la data de 25 martie și reprezintă ziua în care Arhanghelul Gavril a adus vestea Fecioarei Maria că va naște un copil, care va fi Iisus Hristos, Mântuitorul Lumii.
Simion Fl. Marian, relatează o întâmplare conform căreia, sărbătoarea Bunei Vestiri ar fi coincis într-un an cu sărbătorile pascale. În aceea zi, s-a ținut slujba specifică Învierii, însă nu și slujba de Buna Vestire. După ce au sfârșit rugăciunile, preoții au așteptat să se facă ziuă, însă așteptarea le-a fost în zadar, căci întunericul nu s-a lăsat dus. Totul a revenit la normal doar după slujba cuvenită și pentru Buna Vestire. Întunericul s-a ridicat, s-a înseninat și s-a făcut ziuă. De atunci nu mai pică Paștile deodată cu Buna Vestire, ci totdeauna mai pe urmă.
În Calendarul Popular, sărbătoarea este regăsită sub numele de Blagoveștenie. Situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când rândunele se întorc din țările calde și cucul începe a cânta, această zi mai poartă și denumirea de Ziua Cucului. De Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie, producerea zgomotelor care să sperie forțele malefice, aprinderea focurilor în grădini și livezi, scoaterea la aerisit a straielor și țesăturilor din casă. „De Blagoveștenie să face foc șî să sare păstă foc să nu te muște gândacii (șerpii). Tăt atunci, să aduce calci și rug și se pune la ușa grajdului să treacă animalele pă sub iele să șie sănătosă, apoi să stroptesc cu adeasmă șî să afumă cu tămâie.” Pop Nicolae, (Dinu), 61 de ani, Lăpușul Românesc.
Blagoveștenia era considerată o zi neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor, astfel că: nu se puneau cloștile pe ouă, vacile nu se duceau la taur, nu se semăna mălaiul. „Dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă.” „În ziua de Blagoveștenie să nu samini mălai că ies cucuruzii slabi.” „Să nu cerni fărină că se înmulțesc purecii.” În unele zone, feritilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea pomilor cu securea, că vor fi tăiați dacă nu rodesc. Această zi era favorabilă pentru aflarea norocului, dar și pentru previziuni meteorologice. Fetele și femeile strângeau apa provenită din topirea zăpezii și o foloseau în practicile de medicină populară. „În ziua de Blagoveștenie femeile strâng omăt și întrebuințează apa ca leac contra durerii.” „Dacă în ziua de Buna Vestire va fi vreme bună, așa va fi și de Paști.” „Dacă vin stoluri de păsări călătoare, primăvara va fi ploioasă.” „Dacă vitele din gospodărie vor fi scoase la păscut și la soare, vor fi sănătoase tot anul.”
Se spune că, de Blagoveștenie se dezleagă limba tuturor păsărilor. Cucul începe a cânta de la Buna Vestire până la Sânziene sau până la Sânpetru de vară. Legendele spun că, cucul ar fi fost o pasăre cu pene de aur, iar pe soția lui o chema Sava. Sava însă, s-ar fi împerecheat cu privighetoarea, iar cucul a părăsit-o, spunându-i că va umbla pe undeva de la Blagoveștenie până la Sânziene. De atunci, Sava îl caută peste tot, strigând: cucu, cucu. În alte legende, de Sânziene, cucul mănâncă orz și înnecându-se cu un bob, amuțește și se transformă în uliu. Cucul prevestește venirea primăverii, dar și norocul omului. De aceea, la auzul primului său cântec trebuia să fii vesel și să ai bani în buzunar. De Blagoveștenie e dezlegare la pește.
Sursa text – Gabriela Filip – muzeograf / Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Sursă foto icoană – Icoană pe sticlă „Buna Vestire”, Centrul de iconari Nicula, mijl. sec. al XIX -lea, Colecția MJEAP