La o cafea cu Ioan Marchiș. Despre Pintea, George Pop de Băsești, „Arcul Solar” și memoria unui oraș - 15 minute în urmă
Ansamblul Folcloric „Leordenii” a cucerit Marele Trofeu la secțiunea Dansuri Populare în cadrul Festivalului-Concurs Național „Cântec din Vatra Satului” - 38 de minute în urmă
Hram la Schitul Izvoare. PS Timotei Sătmăreanul a slujit de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul - 2 ore în urmă
Baia Mare are un simbol al trecutului industrial care poate deveni punctul de plecare pentru altceva - 3 ore în urmă
Femeile închisorilor comuniste au fost readuse în memoria publicului la Sighet - 5 ore în urmă
Hram la Mănăstirea Pietroasa-Borșa, de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul - 6 ore în urmă
Opt locuri de muncă la Rona de Jos. Se caută îngrijitoare, bucătar, ajutor de bucătar, spălătoreasă și administrator - 10 ore în urmă
Aur pentru România la Amsterdam! Simona Radiș și Adriana Adam sunt campioane mondiale - 10 ore în urmă
Vom avea un pod nou peste râul Firiza, în zona Coloniei Topitorilor. Consiliul Local a aprobat indicatorii investiției - 11 ore în urmă
Daniel Breban aduce în Maramureș Trofeul Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc de la Mamaia 2026 - 12 ore în urmă
„Odaia bună” – spațiul memoriei și al zestrei în casa țărănească maramureșeană
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș readuce în atenția publicului semnificația „odăii bune” din casa țărănească maramureșeană, spațiu emblematic al vieții de familie și al tradițiilor transmise din generație în generație.
„Odaia bună” a unei case țărănești se numea ceie casă, camera de la drum, camera bună, camera de părade. Aceasta reprezenta o cameră „gătată țărănește” cu obiectele valoroase, pregătite ca zestre, făcute de mâna „găzdoaiei” casei sau moștenite de la părinți și strămoși. În această cameră se desfășurau evenimentele importante ale unei familii, aici se primeau musafirii, avea loc pețitul, nunta, petrecerea la „botegiune”, aici se ținea mortul.
Camera de zestre a soției conține „ruda de zestre”. Este o bârnă, o bucată lungă de lemn, agățată de tavan, deasupra patului și pe această rudă, se aranjau diverse țesături maramureșene care care diferă de la o zonă la alta.
Maria Șerba ne vorbește despre ruda de zestre, scoțând în evidență talentul și ingeniozitatea femeilor: „Luau cergile de pă rudă, le spălau la vâltoare, întorceau țolu de pă rudă. Țolu are o margine frumoasă, dar marginea astalaltă era altfel și ele îl întorceau ca să înșele ochii privitorului, să gândească că și-o făcut alt țol nou. Dar el de fapt era același, cu două modele diferite. Și cu covoru de la perete, aveau un chenar deasupra într-un fel, iar jos ca să le încapă forma, nu puneau deloc, doar o cipcă. Sau dacă era modelul simetric și în sus și în jos, atunci îl întorceau și apărea alt model. Știau ele” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 70-71).
Foto – Ilie Tudorel














