Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru urban. După ce în numărul anterior v-am prezentat mierla de apă (Cinclus cinclus) astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre codobatura albă (Motacilla alba) o pasăre cu un aspect elegant și contrast puternic de alb, negru și gri.
„Râurile care străbat localitățile reprezintă o componentă esențială a rețelei verzi-albastre urbane. Importanța apelor și a habitatelor acvatice este binecunoscută în natură. Pe lângă speciile acvatice și cele dependente de zonele umede, a căror viață depinde în totalitate de prezența apei, aceasta este o resursă vitală indispensabilă unui număr însemnat de viețuitoare care își găsesc aici hrană, adăpost sau căi de deplasare de-a lungul acestor adevărate ”coridoare”. Din această a doua categorie face parte și pasărea pe care o prezentăm azi.
Codobatura albă (Motacilla alba)
Deși este o pasăre destul de comună și ușor de observat în interiorul localităților, este puțin cunoscută. Codobatura albă este, dintre toate speciile descrise până acum cel mai puțin dependentă de habitatele acvatice, chiar dacă poate fi văzută adesea în apropierea acestora. Este o pasăre obișnuită, dar foarte dinamică, care poate fi văzută peste tot pe porțiunea urbană a râului Săsar, în albie, pe maluri sau pe spațiile verzi din apropiere și nu numai. O putem descrie ca o specie foarte activă și mereu în mișcare.
Codobatura albă este o pasăre mică (lungimea corpului de 14,5 – 18 cm), fragilă și delicată cu un aspect alungit, foarte asemănătoare ca siluetă cu codobatura de munte, deja prezentată într-unul din materialele anterioare. Este foarte ușor de recunoscut după coloritul penajului dominat de gri, negru și alb, cu ciocul subțire și coada lungă pe care o balansează adesea în sus și în jos atunci când merge pe sol (de aici îi vine și numele).
Specia are o arie largă de distribuție care cuprinde Europa, nordul Africii și Asia. În România, specia cuibărește pe toată suprafața țării, cu excepția zonelor montane înalte. Este o pasăre migratoare pe distanțe scurte, dar un număr mic de indivizi pot fi observați în Baia Mare și în timpul iernii. Adevărul este că această pasăre acceptă o gamă foarte diversă de habitate, de la zone umede, maluri de ape, la habitate agricole sau antropizate precum clădirile, terenurile virane, adesea chiar acoperișuri.
Este o pasăre predominant insectivoră a cărei hrană este formată din nevertebrate terestre și acvatice precum insectele și larvele acestora, păianjeni, melci, crustacee etc. Ecologic vorbind, este o specie extrem de utilă deoarece consumă cantități mari de insecte, contribuind astfel la echilibrul natural al mediului.
Perioada de reproducere se desfășoară în intervalul aprilie – august. În cuibul la construcția căruia contribuie ambii parteneri, amplasat în general în diverse cavități naturale sau artificiale, femela depune 3 – 8 ouă clocite de ambii părinți. Interesant este că micuța pasăre este cunoscută pentru agresivitatea sa în perioada de reproducere. Printre altele, masculul atacă obsesiv oglinzile mașinilor sau geamurile în care se oglindește propria imagine, pe care o consideră un posibil rival, spre disperarea proprietarilor. Acoperirea provizorie a geamurilor cu pricina rezolvă problema.
Cele mai serioase amenințări la adresa speciei o reprezintă cele care afectează baza trofică, adică insectele. Utilizarea pe scară largă a insecticidelor în agricultură poate afecta pe termen lung efectivele populațiilor.”
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod este vorba de o surpriză. În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
