ISJ, recomandări pentru profesori. Cum pot fi încurajați copiii implicați în cazuri de violență să vorbească cu adulții - 1 oră în urmă
Liviu Ionuț Mih a obținut Marele Premiu al Festivalului concurs de cântări religioase „Cântați Domnului, cântați!” de la Sighet - 2 ore în urmă
Trei elevi de la „Șincai” calificați la etapa națională a Olimpiadei de Cultură și Spiritualitate Românească - 2 ore în urmă
Sighetu Marmației va avea centură ocolitoare. Proiectul a fost votat în CL - 2 ore în urmă
Cea mai performantă și puternică echipă administrativă și politică, echipa liberală, a depus candidaturile pentru Primăria/Consiliul Local Baia Mare și pentru Consiliul Judeţean Maramureș! - 3 ore în urmă
Elevele Sebastiana Coman și Alessia Crăciun de la Colegiul de Arte Baia Mare, premiate la Olimpiada Națională de Arte Vizuale, Arhitectură și Istoria Artei - 3 ore în urmă
Alimentația persoanelor de vârsta a treia, tema unui eveniment organizat de ASSOC - 4 ore în urmă
Salvamont Maramureș, la schimb de experiență în Austria - 4 ore în urmă
„Taxa pe lux” pentru românii cu proprietăți imobiliare și mașini scumpe - 5 ore în urmă
Creștere a capacității de cazare în Maramureș - 5 ore în urmă
De ce pun maramureșenii oale în copac
Maramureșul este cunoscut în țară și în lume pentru frumusețea peisajelor, dar mai ales pentru menținerea cu sfințenie a tradițiilor.
Unul din obieceiurile care s-a păstrat din generație în generație este acela al oalelor puse în copac sau „clenci.”
Explicația acestei tradiții este pe cât de frumoasă, pe atât de hazlie.
Se spune că, în trecut, familiile care aveau fete de măritat, scoteau la poartă un copac cu oale colorate.
Semnificația numărului oalelor, făcea referire la cât este de înstărită fata.
Dacă în vârful copacului era o oală roșie, atunci se știa că în acea casă, se întâmpla pentru prima oară, ca o fată să se pregătească de căsătorie.
Dacă fata alegea un tânăr bogat, oalele rămâneau la poartă pentru surorile mai mici, schimbându-se doar culoarea celei din vârf.
Așa știau feciorii la ce poartă să bată.
În Maramureșul istoric acest obicei se practică și în zilele noastre.
Lăcrimioara ZOTA