Apel umanitar: Un tânăr maramureșean, campion la dans sportiv, are nevoie de ajutor după un accident grav - 5 minute în urmă
Gimnastele de la CSȘ Nr. 2 Baia Mare s-au întors acasă cu medalii și rezultate frumoase de la Campionatul Național Școlar din Bistrița - 10 minute în urmă
Eleva Maria Hoban de la Colegiul „Gheorghe Șincai” Baia Mare, premiată la etapa națională a Concursului de Discurs Public în limba engleză - 29 minute în urmă
Trei răniți în urma unui accident cu un ATV - 53 minute în urmă
Sportivii DanceLight Studio Baia Mare au obținut două medalii de aur și una de bronz la „Cupa Maramureșului” - 1 oră în urmă
„Din suflet spre lume” , expoziție de artă a copiilor în Baia Sprie - 1 oră în urmă
Galop de sănătate pentru „zimbri” cu „U” Cluj - 1 oră în urmă
Informare meteorologică, Cod galben de vreme severă - 3 ore în urmă
Concert baroc la Baia Mare: „Muzica Cetății” aduce eleganța alămurilor în Biserica „Sfânta Cruce” - 3 ore în urmă
Festivalul „Tradiții Chioreane” aduce la Săcălășeni folclor autentic și invitați internaționali - 3 ore în urmă
26 iunie este Ziua Drapelului Naţional
Astăzi este Ziua Drapelului Național. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național printr-o lege adoptată în 1998.
Ceremonii militare și religioase sunt organizate în țară cu prilejul Zilei Drapelului Național.
Stema şi imnul reprezintă simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare şi respectul faţă de istorie, prezent, dar mai ales faţă de viitor, a afirmat, duminică, premierul Nicolae Ciucă, prezent în Piaţa Tricolorului din Capitală la ceremonia publică de Înălţare a Drapelului României.
Istoricul steagului tricolor
Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cu o zi înaintea Zilei Drapelului Naţional, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, a avut loc în acest an un eveniment în premieră. Drapelul național a fost sfinţit, cu ceremonial militar, sub privirile emoţionate a sute de credincioşi. Alături de soldatii garnizoanei timişorene, jandarmi şi poliţişti, la manifestare au participat copii îmbrăcaţi în portul popular românesc.
Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.
Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.
Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următoarea ordine cromatică: albastru – galben – roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”.
De fapt, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere.
Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.
Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.















