S-a stins Adela Mărculescu, una dintre marile doamne ale teatrului românesc - 2 ore în urmă
Hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarța de Sus, sărbătorit în prezența a trei ierarhi și a numeroși credincioși - 3 ore în urmă
Rezerviștii Poliției de Frontieră din Sighetu Marmației au marcat Ziua Poliției de Frontieră Române printr-o întâlnire aniversară - 3 ore în urmă
Daniela Onița-Ivașcu, director OCPI MM: „Vom readuce activitatea la normal, în condiții de maximă siguranță pentru datele și drepturile cetățenilor” - 3 ore în urmă
Stupina Arnăuț – povestea unei afaceri de familie construite cu pasiune și răbdare - 4 ore în urmă
Părintele Bogdan Ciocotișan din Dumbrăvița marchează două decenii de slujire preoțească - 4 ore în urmă
Accelerează lucrările pe DJ 182B și se amenajează o traversare provizorie peste râul Lăpuș, între Cătălina și Mocira - 4 ore în urmă
Cod galben de furtuni în Maramureș - 9 ore în urmă
Proiectul „Primul ghiozdan” continuă și în anul școlar 2026–2027; Aproape 2.500 de elevi din Maramureș vor primi rechizite gratuite - 10 ore în urmă
Atelier cu miros de pâine și lecții de bunătate la Muzeul Satului Baia Mare - 10 ore în urmă
Sfântul Ierarh Tarasie este sărbătorit pe 25 februarie
S-a născut la Constantinopol, într-o familie influentă. Sfântul Tarasie a fost chemat în scaunul arhiepiscopal, fiind unul dintre cei mai iubiți demnitari din imperiu.
Înainte de a accepta, a pus condiția organizării unui nou sinod ecumenic, reprezentând cea mai puternică instanță. El a dorit să nu mai existe erezia iconoclastă.
Sfântul Tarasie a dus o viață sfântă. Nu a dorit să doarmă pe pat, nici pe așternuturi și nu îmbrăca haine bune. Nu a lăsat pe nimeni să-l ajute, să-i scoată încălțările din picioare, având întru pomenire cuvintele lui Hristos: „N-am venit ca să-mi slujească mie.”
Sinodul a restabilit cultul sfintelor icoane.
„Înfrânarea și postirea lui era mare de-a pururea, având somn puțin și petrecea în gândiri dumnezeiești și în rugăciuni toată noaptea.”
Spre cei săraci și scăpătați era milostiv fără de seamă, hrănind cei flămânzi și îmbrăcând pe cei goi, cărora și bolniță le-a făcut și în toate zilele le-a făgăduit hrană din venitul patriarhiei; și singur le slujea lor, iar mai ales la ziua Învierii lui Hristos le punea masa cu mâinile sale.(Viețile sfinților)
După 22 de ani de luptă pentru Hristos, a murit, fiind îngropat în Mănăstirea zidită de el, pe malul Bosforului.
Lăcrimioara ZOTA















