Legea privind ursul brun a fost adoptată din nou de Parlament. Ce prevede pentru 2026 și 2027

Camera Deputaților a încheiat procedura parlamentară de reexaminare a legii privind gestionarea populației de urs brun, menținând nivelurile de prevenție și intervenție stabilite anterior. În forma votată, actul normativ permite recoltarea a până la 969 de exemplare pe an: 859 încadrate la nivelul de prevenție și 110 la nivelul de intervenție. Aceleași valori urmează să se aplice și în 2027.

Votul decisiv a avut loc miercuri, 16 septembrie. Camera Deputaților a adoptat legea, în urma cererii de reexaminare formulate de Președintele României, cu 249 de voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri. Un deputat nu a votat. Înainte de votul final, comisiile sesizate în fond au dat raport favorabil, iar 11 amendamente au fost respinse.

Așadar, cifra de 969 nu reprezintă totalul pentru cei doi ani, ci plafonul prevăzut pentru fiecare dintre ei. Dacă nivelurile ar fi utilizate integral atât în 2026, cât și în 2027, ar rezulta un maximum teoretic de 1.938 de exemplare în cei doi ani, dintre care 1.718 ar reprezenta nivelul de prevenție și 220 nivelul de intervenție. Legea nu stabilește însă aceste cifre ca obligație de realizare integrală, ci ca niveluri până la care pot fi efectuate recoltări.

Diferența față de anii anteriori este importantă. În 2023, cadrul stabilit prin ordin de ministru prevedea maximum 220 de exemplare: 140 pentru prevenție și 80 pentru intervenție. În 2024 și 2025, legislația a stabilit câte 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție, adică 481 pe an. Pentru 2026, nivelul ajunge la 859 plus 110, respectiv 969 de exemplare.

Proiectul nu îi aparține exclusiv lui Tánczos Barna. Senatorul UDMR se află printre inițiatori, alături de mai mulți senatori și deputați, cei mai mulți din UDMR, dar și parlamentari proveniți din alte grupuri politice. Inițiatorii și susținătorii legii argumentează că România are o populație numeroasă de urs brun și că actualele niveluri de extracție nu sunt suficiente pentru reducerea conflictelor dintre animale și comunitățile locale.

Unul dintre argumentele invocate este studiul genetic realizat în cadrul proiectului național de monitorizare a ursului brun. Rezultatele prezentate de Ministerul Mediului au estimat populația din România la aproximativ 10.419–12.770 de exemplare, pe baza analizării a peste 24.000 de probe genetice din 25 de județe. Inițiatorii legii au folosit această estimare pentru a susține necesitatea unui nivel mai ridicat de management al populației.

Tema este însă controversată, mai ales în privința modului în care sunt aleși urșii care ajung să fie împușcați. Legea face o diferență între „prevenție” și „intervenție”. Cele 859 de exemplare din nivelul de prevenție sunt repartizate pe județe și fonduri cinegetice și pot fi recoltate de vânători, sub coordonarea personalului tehnic al gestionarului. Cele 110 exemplare destinate intervenției sunt rezervate situațiilor în care este necesară intervenția și pot fi recoltate de personalul tehnic de specialitate prin metodele prevăzute de lege.

Președintele Nicușor Dan a contestat tocmai ideea că simpla distribuire a unor cote pe fonduri cinegetice garantează reducerea conflictelor. În cererea de reexaminare transmisă Parlamentului în august, Președintele a arătat că recoltarea preventivă ar trebui să se concentreze prioritar asupra exemplarelor care prezintă un comportament conflictual documentat, sunt habituate sau intră repetat în zone locuite. Administrația Prezidențială a susținut și că o cotă numerică ar trebui privită ca plafon, nu ca o țintă care trebuie obligatoriu atinsă.

O altă problemă ridicată a fost aplicarea acelorași cote și în 2027. Președintele a atras atenția că situația populației de urs se poate modifica de la un an la altul prin mortalitate, reproducere, braconaj, deplasarea animalelor sau chiar prin recoltările efectuate în 2026 și a cerut o evaluare intermediară înainte de stabilirea nivelului pentru anul următor. Parlamentul nu a acceptat această solicitare.

Legea conține și reguli legate de mărimea exemplarelor recoltate. Pentru fondurile care au alocate două sau trei exemplare la nivelul de prevenție, cel puțin unul trebuie să aibă blana evaluată la cel mult 400 de puncte CIC. Pentru fondurile cu patru sau cinci exemplare, această condiție trebuie respectată pentru cel puțin două animale. În vechea reglementare din 2024 exista o interdicție generală privind recoltarea exemplarelor a căror blană depășea 400 de puncte CIC. Noua formulă nu mai instituie aceeași interdicție generală, ceea ce a alimentat criticile referitoare la posibilitatea recoltării unor exemplare cu valoare de trofeu.

WWF România se numără printre organizațiile care critică legea și susține că nivelul de prevenție este prea mare și că actualele criterii pot favoriza recoltarea unor exemplare valoroase cinegetic în locul urșilor care generează efectiv conflicte. Organizația consideră că managementul ar trebui să pună mai mult accent pe exemplarele habituate și pe măsuri de prevenire a conflictelor. Acestea sunt pozițiile WWF, nu concluzii stabilite prin lege sau printr-o hotărâre judecătorească.

Trebuie făcută și o precizare în legătură cu femelele cu pui. Interdicția de a recolta femele însoțite de pui cu vârsta sub doi ani există în textul legii, însă aceasta nu este o modificare introdusă acum, după cererea de reexaminare. Prevederea se afla deja în forma adoptată de Parlament în aprilie și a fost analizată inclusiv de Curtea Constituțională. Președintele a cerut ulterior chiar reformularea ei, argumentând că vârsta exactă a unui pui este greu de stabilit prin simplă observație în teren și propunând protejarea oricărei femele însoțite de pui. Parlamentul nu a preluat această propunere.

Înainte de cererea de reexaminare, Președintele sesizase și Curtea Constituțională. CCR a respins pe 24 iunie obiecția și a stabilit, cu majoritate de voturi, că nivelurile de câte 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, aplicabile în 2026 și 2027, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

După decizia CCR, Nicușor Dan a folosit procedura separată a reexaminării. Senatul a menținut legea pe 26 august, cu 103 voturi pentru, 5 împotrivă și 15 abțineri. Camera Deputaților a făcut același lucru pe 16 septembrie.

În paralel cu disputa privind cotele, România încearcă și modificarea statutului european al speciei. În iunie, Tánczos Barna a anunțat că a solicitat Comisiei Europene trecerea ursului brun din categoria speciilor strict protejate într-un regim care să permită statelor membre reguli de gestionare mai flexibile. El a motivat demersul prin numărul mare de urși și prin conflictele tot mai frecvente cu oamenii.

Pe de altă parte, discuția despre gestionarea ursului brun nu se reduce la împușcarea unor exemplare. Ministerul Mediului a derulat în ultimii ani un proiect dedicat implementării Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun. Potrivit datelor oficiale, proiectul a inclus monitorizare genetică, sisteme de protecție a gospodăriilor și culturilor, cuști pentru transport, truse de tranchilizare și măsuri de instruire și informare. Ministerul anunța, între altele, achiziționarea și distribuirea a 1.140 de sisteme de garduri electrice și instalarea a 150 de sisteme de monitorizare foto-video.

Prin urmare, afirmația că nu s-a făcut nimic în zona prevenției ar fi prea categorică. Există măsuri și proiecte implementate, însă eficiența, amploarea și distribuția lor în comunitățile afectate continuă să fie discutate. Tocmai aici se află una dintre diferențele majore dintre cele două abordări: susținătorii cotelor mai mari consideră că reducerea numerică a populației este necesară pentru siguranța oamenilor, în timp ce criticii cer ca intervențiile letale să fie mult mai bine legate de exemplarele care produc efectiv incidente și să fie însoțite de măsuri non-letale mai extinse.

Din punct de vedere legislativ, după votul Camerei Deputaților din 16 septembrie, reexaminarea în Parlament s-a încheiat. Legea urmează să revină Președintelui României pentru etapa promulgării.

Vasile Petrovan