După cum am promis, revenim cu o nouă parte din seria dedicată biodiversității din Baia Mare, un proiect în care vă prezentăm păsările și plantele care ne înconjoară zi de zi. Dacă în ediția trecută am vorbit despre Rața mică (Anas crecca), de această dată ne îndreptăm atenția către o specie deosebit de spectaculoasă: Pescărașul albastru (Alcedo atthis), o pasăre remarcabilă prin culorile sale.
„În ultima perioadă, mai multe surse media au relatat despre faptul că observarea păsărilor, cunoscută în limbajul de specialitate ca birdwatching, ar avea efecte benefice asupra sănătății, în special asupra creierului. De fapt, aceste concluzii nu sunt o noutate. De-a lungul timpului, numeroase studii au arătat că natura, mai ales cea din mediul urban, are un impact pozitiv asupra oamenilor. Factori precum apropierea de spațiile verzi, calitatea acestora, numărul de specii sau timpul petrecut în natură contribuie la o stare de sănătate mai bună.
Atunci apare întrebarea firească: ce aduce în plus observarea păsărilor? Răspunsul ține de modul în care această activitate stimulează mintea. Nu este vorba doar despre statul în natură, ci și despre un exercițiu constant de atenție și memorie care implică identificarea speciilor, observarea detaliilor, reținerea informațiilor. Toate acestea se îmbină cu bucuria descoperirii, asemănătoare unei mici aventuri sau unei căutări de comori.
Acesta este unul dintre motivele pentru care birdwatchingul a devenit atât de popular în lume, iar interesul pentru această activitate este în creștere și în România.
Pescărașul albastru (Alcedo atthis)
Vorbind de plăcere, este greu de crezut că ar putea exista o persoană, indiferent de vârstă sau preocupări, care să nu aibă o tresărire de surpriză și de bucurie autentică atunci când vede, pentru prima dată în realitate, un pescăraș albastru. (Atenție, pescăraș nu pescăruș). Este o pasăre fascinantă, pe care, chiar dacă o cunoști foarte bine și ai văzut-o de nenumărate ori, nu te poți împiedica să o admiri. Pur și simplu nu îți poți lua ochii de la ea. Totul este special la această pasăre: explozia de culori a penajului, sprinteneala cu care se mișcă, sub apă sau deasupra acesteia, în zbor, iscusința cu care își capturează hrana. Totul este un adevărat spectacol.
„Pasărea bătută în nestemate”, după cum o descrie marele scriitor și iubitor de natură Ionel Pop, este una dintre cele mai iubite și admirate păsări din lume. Această mică, dar emblematică pasăre, ilustrează frecvent coperta unor ghiduri, atlase și tratate de ornitologie. Totodată, este aleasă ca simbol pentru numeroase organisme și asociații care activează în domeniul protecției naturii și nu numai.
Foarte pe scurt, poate fi descrisă ca o pasăre de talie mică, cu lungimea corpului de 17–19 cm, viu colorată și cu un aspect inconfundabil. Capul și spatele sunt colorate în diferite nuanțe de albastru, uneori albastru-verzui, cu irizații și reflexe metalice, iar pieptul și abdomenul sunt portocalii. Capul și ciocul par ușor supradimensionate în raport cu corpul mărunțel și îndesat. Nu prea există diferențe între masculi și femele (nu există dimorfism sexual).
Pescărașul albastru are o arie largă de distribuție în emisfera nordică, din vestul Europei până în Extremul Orient. În România, specia poate fi observată pe toate apele stătătoare sau lin curgătoare, mari sau mici, care adăpostesc pești de mici dimensiuni. În ultimii ani apare în mod regulat pe râul Săsar, chiar pe porțiunea urbană a acestuia. Este o specie sedentară sau parțial migratoare în România. Asta înseamnă că poate fi observată pe tot parcursul anului. Pleacă doar în iernile foarte grele, când apele îngheață complet.
Se hrănește mai ales cu peștișori, pe care îi capturează plonjând după ei cu capul înainte, după ce i-a localizat dintr-un punct de observație aflat deasupra apei. Pe lângă peștișori, regimul său alimentar este completat cu nevertebrate acvatice sau amfibieni și, foarte rar, cu hrană vegetală.
Cuibărește în maluri abrupte, în care își sapă galerii de 50–90 cm lungime, la capătul cărora se află cuibul. Femela depune 3–10 ouă, pe care le clocesc ambii parteneri. În condiții favorabile, poate depune două ponte pe an. Existența malurilor abrupte, potrivite pentru săparea galeriilor, reprezintă un factor esențial pentru cuibăritul speciei. În cazul râului Săsar, aceste condiții sunt îndeplinite doar dincolo de limitele orașului, acolo unde malurile au rămas într-o stare relativ naturală. Principalele amenințări sunt reprezentate de regularizarea cursurilor de apă și de îndiguirea sau betonarea malurilor, care fac imposibilă reproducerea.
Pentru a compensa neajunsurile, unele administrații au început să creeze „maluri artificiale ecologice” sau structuri special gândite pentru cuibărit. În Londra, pe râul Lea și în alte zone urbane, au fost instalați pereți artificiali de nisip și lut sau panouri speciale în care pescărașii își pot săpa cuiburile. În Berlin, pe unele canale și râuri urbane, au fost create secțiuni de mal natural sau refăcut, lăsate intenționat fără beton, tocmai pentru specii precum pescărașul. În Țările de Jos, unde gestionarea apei este extrem de avansată, există proiecte de tip „nature-inclusive engineering”, unde în diguri sunt integrate zone de sol expus sau structuri artificiale pentru păsări.
De asemenea, toți factorii care afectează calitatea apelor și, implicit, sursele de hrană, periclitează existența speciei.
În concluzie, prezența pescărașului albastru în viitor depinde de existența unor ape sănătoase și curate, de care avem cu toții nevoie, dar și de existența malurilor abrupte, de pământ, natural sau artificial, în care să-și poată săpa galeriile pentru cuib.”
Prof. Alexandru Laposi
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Codobatura de munte (Motacilla cinerea), o pasăre elegantă și foarte ușor de recunoscut după coada lungă, mereu în mișcare. În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
