Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru urban. După ce în numărul anterior v-am prezentat Rața lingurar (Spatula clypeata) astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre Rața sulițar (Anas acuta) una dintre cele mai elegante și ușor de recunoscut specii de rațe sălbatice din Europa:
„Există numeroase studii științifice care au demonstrat faptul că experiența directă ne modelează profund percepția asupra naturii, astfel încât fiecare generație ajunge să considere drept „normal” nivelul de biodiversitate pe care l-a întâlnit în tinerețe. Fenomenul este cunoscut ca „linia de bază în schimbare” (shifting baseline syndrome). Este motivul pentru care calitatea din ce în ce mai scăzută a mediului este percepută ca fiind starea normală, iar degradarea sa treptată trece cel mai des neobservată. Ba mai mult decât atât, natura sălbatică, mai ales în orașe este de cele mai multe ori percepută ca fiind incomodă, deranjantă, chiar periculoasă. Uităm însă un fapt esențial: suntem ființe vii care depindem în totalitate de natură, fără de care nu putem trăi, nu putem prospera ca specie. Poate că ar fi mai potrivit pentru propria noastră sănătate să lăsăm natura să vină mai aproape de noi și să ne bucurăm de fiecare clipă de natură. În acest context, este potrivit ca astăzi să ne bucurăm împreună de o altă pasăre frumoasă care și-a făcut loc printre vietățile râului Săsar.
Rața sulițar (Anas acuta)
Este probabil cea mai surprinzătoare apariție dintre toate speciile de rațe care au fost observate pe porțiunea urbană a râului Săsar în această iarnă. Rața sulițar este o specie care apare sporadic și în număr foarte redus chiar și în habitatele mai potivite, apropiate de condițiile naturale din zonă. Cu atât mai mult ne bucură prezența speciei în oraș, oferindu-ne ocazia să o admirăm în voie.
Este o rață cu talie mare, cu o lungime a corpului de 50 – 66 cm, ceea ce o face comparabilă cu deja binecunoscuta Rață Mare. Aspectul acestei specii este destul de spectaculos, masculul având capul maroniu-ciocolatiu, cu o dungă albă pe lateralele gâtului, care urcă mult spre ceafă, formând un model caracteristic. Coada este lungă și ascuțită, caracter de la care îi vine și numele. Femela se aseamănă la prima privire cu femela de rață mare, silueta este însă mai fină, cu gâtul ușor mai lung și mai îngust, coada mai lungă și ascuțită, ciocul de culoare gri, mai lung și mai subțire.
Rața sulițar, are o arie largă de distribuție la nivel global în emisfera nordică. Este o specie migratoare și poate parcurge distanțe foarte mari între locurile de cuibărit și cele de iernare. Are un zbor rapid și elegant, iar comportamentul său este mai prudent comparativ cu alte specii de rațe. În România nu cuibărește, este o specie de pasaj și de iernare. Preferă habitatele acvatice întinse, de obicei lacurile cu multă vegetație, aflate la altitudini joase și medii. Este omnivoră. Hrana ei este formată din semințe, tuberculi, rogoz, și plante acvatice dar și din nevertebrate acvatice, amfibieni și pești de dimensiuni mici. Se hrănește de obicei în ape puțin adânci, iar ocazional și pe uscat.
Datorită frumuseții sale și a habitatelor naturale tot mai vulnerabile, Rața sulițar este considerată o specie importantă pentru biodiversitatea zonelor umede și pentru echilibrul ecosistemelor acvatice. Principalele amenințări sunt dispariția sau degradarea habitatelor acvatice în zonele de cuibărire și în cele de iernare, distrugerea habitatelor costiere, regularizarea râurilor, distrugerea vegetației. În cazul Săsarului, poluările accidentale care afectează baza trofică, lucrările în albie și deranjul antropic sunt cele mai serioase amenințări pentru prezeța speciei.”
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Rața pestriță (Mareca strepera). În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
