Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 26 minute în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 1 oră în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 1 oră în urmă
Concert inedit de muzică pop-clasic la Centrul de Tineret ZborHub din Baia Mare - 1 oră în urmă
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare a găzduit Târgul de Crăciun „Povești lângă bradul de Crăciun”- ediția a III-a - 4 ore în urmă
Băimăreanca Lotti Dărăbuș a reprezentat România la Festivalul Internațional „Riga Symphony” desfășurat în Letonia - 4 ore în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte - 4 ore în urmă
Mara Popov de la Insieme Music School a câștigat Marele Trofeu și Trofeul secțiunii Pop Românesc în cadrul Festivalului Național de Interpretare „Cântul Banatului” din Timiș - 5 ore în urmă
Premiul I al concursului “De Nașterea Domnului”, câștigat de elevii Liceului „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 5 ore în urmă
Taina Sfântului Maslu a fost săvârșită la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare - 5 ore în urmă
Francezii și linia roșie dintre muncă și demnitate
În Franța, bătrânețea nu este doar o etapă a vieții, ci o chestiune de demnitate. Ideea de a munci mai mult pentru o pensie mai târzie a devenit, de câțiva ani, o rană deschisă în conștiința colectivă a unei națiuni care a făcut din solidaritate un principiu de viață.
Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a votat recent, cu o largă majoritate, suspendarea reformei pensiilor adoptate în 2023 – o reformă simbolică pentru președintele Emmanuel Macron, dar profund respinsă de societatea franceză. Cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, decizia marchează o revenire la echilibrul dintre rațiunea economică și dreptul la odihnă, după o perioadă de tensiune socială fără precedent.
Partidele de stânga – socialiștii, ecologiștii și naționaliștii din Rassemblement National – au susținut suspendarea. Deputații partidului prezidențial Renaissance s-au abținut, în timp ce Franța Nesupusă și comuniștii au votat împotrivă, considerând că această măsură nu este decât o amânare, nu o adevărată anulare a reformei.
Reforma în cauză ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, o schimbare aparent modestă, dar cu o greutate simbolică uriașă într-o țară care se identifică prin protecția socială. Pentru milioane de francezi, această creștere nu înseamnă doar doi ani în plus de muncă, ci doi ani furați dintr-o viață deja trăită în ritmul unui stat exigent.
Protestele de stradă, grelele sindicale și manifestațiile masive care au zguduit Parisul și marile orașe au fost expresia unei nemulțumiri mai profunde: frica de a pierde controlul asupra propriului destin. Pentru cetățeanul francez, pensia nu e doar o sumă de bani, ci un simbol al recunoașterii unei vieți de efort.
Paradoxal, în spatele acestei reacții se află o realitate dură: Franța traversează o criză financiară serioasă. Cu o datorie publică de aproape 3.500 de miliarde de euro și cel mai mare deficit din zona euro, presiunea economică e reală și dificil de ignorat. Dar între cifrele reci ale economiei și pulsul cald al societății, francezii aleg, încă o dată, omenia în fața austerității.
Reforma pensiilor nu este doar o lege. Este un test despre cât de departe poate merge un stat modern în a cere cetățenilor să sacrifice din timpul lor pentru echilibrul bugetar. Iar răspunsul Franței, cel puțin pentru moment, este clar: demnitatea nu se negociază.
Vasile Petrovan
















