„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 15 minute în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 1 oră în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 1 oră în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 1 oră în urmă
Caravana TIFF Unlimited revine la Târgu Lăpuș - 1 oră în urmă
Primero Camp- ediția a IV-a: 18 copii și adolescenți cu diabet zaharat de tip 1 din Maramureș, în tabără la Toplița - 2 ore în urmă
Horă în piscină la Vața de Jos. Diana Șoșoacă, în mijlocul susținătorilor - 2 ore în urmă
Evoluții promițătoare pentru tinerii sportivi ai Academiei de Șah Maramureș în etapa de la Brașov a circuitului Grand Prix România 2026 - 2 ore în urmă
Mineral Show revine la Cavnic. Trei zile dedicate bijuteriilor, cristalelor și mineralelor - 2 ore în urmă
Tradiție și savoare la Ciolt: Ediția a VI-a a Concursului „Ceaunul chiorean” și-a desemnat laureații - 3 ore în urmă
CCR a declarat neconstituțională noua lege a pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis cu puțin timp în urmă că noua lege a pensiilor magistraților nu respectă prevederile Constituției. Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi (5 la 4), în urma sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În termeni juridici, CCR a „admis obiecția de neconstituționalitate”, ceea ce înseamnă că actul normativ nu poate intra în vigoare în forma actuală.
ÎCCJ a sesizat Curtea pe 4 septembrie 2025, după ce Parlamentul a adoptat legea care modifica substanțial regulile de pensionare pentru judecători și procurori. Magistrații de la instanța supremă au votat în unanimitate pentru trimiterea sesizării, susținând că noile prevederi ar afecta independența justiției și statutul constituțional al magistraturii.
În comunicatul emis la acel moment, Înalta Curte sublinia că independența sistemului judiciar „nu poate fi negociată” și că legea ar încălca „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Instanța a invocat 37 de decizii anterioare ale Curții Constituționale care ar fi fost nesocotite prin noile modificări. Printre problemele semnalate se numărau lipsa avizului final al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), introducerea unor măsuri retroactive și tratamente juridice discriminatorii între diferite categorii de magistrați. Practic este vorba de condițiile de formă, adică guvernanții nu au urmat pașii legali care sunt obligatorii în astfel de situații.
Ce prevedea legea declarată neconstituțională
Proiectul de reformă propus de Guvern modifica esențial condițiile de pensionare din sistemul judiciar:
Vârsta de pensionare urma să crească treptat până la 65 de ani, prin adăugarea anuală a câte un an și jumătate, până în 2036;
Vechimea minimă în magistratură ar fi crescut de la 25 la 35 de ani;
Pensia de serviciu nu ar mai fi depășit 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din salariul brut, cum este în prezent;
Pensionarea anticipată ar fi rămas posibilă, dar cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard;
Pentru magistrații aflați deja în funcție, se aplicau reguli tranzitorii până în 2036.
Legea a stârnit nemulțumiri majore în sistemul judiciar. Numeroase instanțe și parchete au organizat proteste, suspendând temporar activitatea în semn de solidaritate față de colegii afectați. Magistrații au considerat că noua lege ar fi dus la o instabilitate profesională și la plecări masive din sistem, punând în pericol funcționarea justiției.
Decizia CCR readuce legea în Parlament, unde legislatorii vor trebui să revizuiască textul pentru a-l pune în acord cu prevederile constituționale. Până atunci, actualul sistem al pensiilor de serviciu rămâne în vigoare.
Rămâne de văzut dacă amenințările premierului Ilie Bolojan se vor concretiza, după ce acesta a anunțat că își va depune demisia în cazul în care legea pensiilor magistraților este declarată neconstituțională, considerând că Executivul și-ar pierde astfel legitimitatea. Surse politice susțin că o eventuală retragere din funcție ar putea fi și un pas strategic, Bolojan vizând candidatura la Primăria Capitalei, la alegerile din 30 noiembrie.
Vasile Petrovan














