Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 30 mai 2026 - 32 minute în urmă
Eleva Denisa-Andra Remeș din Maramureș, printre cei trei bursieri BookLand desemnați la nivel național - 10 ore în urmă
5 greșeli pe care să le eviți când îți alegi fondul de ten - 11 ore în urmă
Walter și Coralia Übelhart transformă Băiuțul în capitala silvoterapiei din Europa - 11 ore în urmă
Lecții de la polițiști pentru copii la Sighet - 12 ore în urmă
Școala Gimnazială Baia Sprie, pe locul I la Concursul Județean de Majorete organizat la Seini - 12 ore în urmă
Sorana Cîrstea scrie istorie la Roland Garros 2026! Victorie incredibilă cu 6-0, 6-0 - 13 ore în urmă
Acțiuni de testare și prevenție privind consumul de alcool în rândul vârstnicilor din Baia Mare - 13 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Facultatea nu mai e ce credeau părinții noștri. Și nici pensia. Iar asta schimbă tot pentru cum ne creștem copiii - 13 ore în urmă
Caravana „European Youth Village” ajunge și la Fărcașa: oportunități pentru tinerii din mediul rural - 14 ore în urmă
Adevărul din spatele procentelor: 10%, 40%, 45% – ce înseamnă cu adevărat?
Pentru mulți dintre noi, reducerile anunțate în administrația publică, mai exact procentele vehiculate în ultima vreme, sunt greu de înțeles și creează confuzie. Când auzim că „se taie 40% din posturile din administrație” sau „se reduc doar 10%”, e firesc să apară confuzia. La ce cifre se raportează aceste procente? Sunt afectați toți angajații sau e vorba doar de locuri pe hârtie?
Ca să fie mai simplu de înțeles, trebuie pornit de la realitate. Administrația publică din România funcționează pe baza unui plafon maxim de posturi. Acest plafon este stabilit în funcție de populația fiecărei localități și, la nivel național, ajunge la aproximativ 190.000 de posturi.
Totuși, nu toate aceste posturi există efectiv. În organigramele instituțiilor sunt aprobate circa 164.000, dar în prezent doar 130.000 sunt ocupate de angajați reali. Restul, peste 30.000 de posturi, sunt locuri care fie nu au fost niciodată înființate, fie au rămas vacante.
Un exemplu simplu:
Dacă un oraș are dreptul la 100 de angajați, dar are în schema aprobată doar 85 și efectiv la muncă doar 70, atunci o „reducere de 10%” raportată la maximul de 100 nu înseamnă că pleacă acasă 10 oameni, ci că se taie doar niște posturi libere, pe hârtie, pe care oricum nu lucra nimeni.
De aceea, atunci când se vorbește de reduceri, este important să înțelegem la ce se raportează procentul – la posturile maxime, la cele aprobate pe hârtie sau la cele ocupate efectiv.
Numai așa putem ști dacă măsurile vor avea un impact real asupra aparatului administrativ sau sunt doar ajustări birocratice.
Vasile Petrovan






