Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 2 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 3 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 3 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 3 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 6 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 7 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 7 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 7 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 7 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Dumnezeu nu alege cine merită să fie iubit, ci lasă fiecăruia dreptul de a fi iubit fără să plătească un preț”
Acolo unde limbile de foc au atins oamenii, au căzut toate măștile, au dispărut toate scuzele și a rămas doar un adevăr pe care nu-l mai putem ocoli… oricât de corect îți imaginezi drumul, el nu valorează nimic dacă nu poate să cuprindă și pașii altora.
Paul Ferrini scria că „divinul nu e departe, ci în tot ce e viu”. Dar cum să vezi viața în altul când tot ce faci e să-l reduci la ce crezi tu că merită? Cum să rostești numele lui Dumnezeu cu ușurință, dar să-l lași afară pe cel care nu-ți seamănă?
Rusaliile nu sunt doar despre cântece și ritualuri și nici despre dorința de a arăta cine e mai sfânt sau mai îndreptățit. Sunt despre acea clipă de curaj când alegi să nu te mai agăți de ideea că doar drumul tău contează și îți dai voie să vezi, fără teamă, că fiecare om e o lume întreagă care nu trebuie micșorată doar ca să-ți încapă în convingerile tale. „Nu judecați, ca să nu fiți judecați” (Matei 7:1) nu e un verset menit să fie repetat în șoaptă, ci un adevăr care prinde viață atunci când renunți să-l trădezi în felul în care îl privești pe cel care îți e diferit.
Limbile de foc nu au venit ca să ne facă la fel, ci ca să ne arate cât de mult pierdem atunci când refuzăm să lăsăm altuia dreptul de a exista așa cum e. Nu ne lipsește credința, ne lipsește respectul. Nu ne lipsește slujba de duminică, ne lipsește bunătatea care nu are nevoie să fie lăudată.
În acea zi, oamenii nu au căutat să-și impună adevărul. Au lăsat o clipă de liniște să existe între ei, o clipă în care nimeni nu a întrebat cine e mai curat, cine e mai aproape de cer, cine e mai demn de iubire. Și poate că tocmai asta e miracolul pe care nu vrem să-l vedem…că Dumnezeu nu alege cine merită să fie iubit, ci lasă fiecăruia dreptul de a fi iubit fără să plătească un preț.
Limbile de foc ard și azi, ard în fiecare judecată pe care o rostești, în fiecare privire care respinge, în fiecare loc unde te temi să lași pe altcineva să rămână așa cum e. Și îți arată, fără să-ți spună, că măsura credinței tale nu e cât de mult spui că iubești, ci cât de mult lași să existe lângă tine tot ce nu înțelegi.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și















