Reacția basarabenilor, în prezent, stabiliți în Maramureș: „Limba română era vorbită în casa noastră! Noi pâinii i-am spus pâine întotdeauna”!
Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a fost votat în cele din urmă în primă lectură, conform deschide.md. Documentul a fost susținut de 56 de deputați PAS.
Proiectul de lege inițiat de deputații facțiunii PAS prevede modificarea articolului din Constituție cu privire la limba de stat. Concret, în Constituția Republicii Moldova ar urma să apară sintagma „limba română”, în loc de „limba moldovenească”. Proiectul de lege urmează să implementeze o decizie din 2013 a Curții Constituționale, care a decis că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției. În Declarația de Independență limba de stat este cea română, scrie deschide.md.
Modificarea
Astfel, sintagmele „limba moldovenească, limba de stat, sau limba oficială”, la orice formă gramaticală din actele legislative vor fi substituite cu noțiunea „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare. De asemenea, se constată drept desuet textul „funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alineatul (1) din Constituţia R. Moldova. „În scopul executării prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Resurse Informaționale Juridice va asigura în Sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice” operarea modificărilor ce se impun în sensul prezentei legi, în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituția Republicii Moldova”, mai scriu autorii. „Limba română ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin sunt primele incluse în enumerarea din Declaraţia de Independenţă a “elementelor de identificare” ale statului, rezultând, în mod evident, că aceste elemente au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei Republicii Moldova”, se menționează în nota informativă a proiectului.
Opinia
Doina este născută în Basarabia, în Republica Moldova, și se consideră româncă dintotdeauna. Ea spune că decizia este un pas către normalitate, ținând cont de faptul că limba română este cea vorbită de ea, dintotdeauna. „De când mă știu, la noi în casă s-a vorbit română. Pâinii i-am spus pâine, casei i-am spus casă și părinților le-am spus mamă și tată, așa cum li se spune și în România de dincoace de Prut. Eminescu, Alecsandri, Delavrancea, Preda, Stănescu au fost mereu ținuți la loc de cinste în biblioteca familiei, de aceea nu am simțit nicio diferență atunci când am ales să las Chișinăul în urmă și să mă stabilesc în Baia Mare. Și oricâte instrumente de propagandă comunistă s-ar fi introdus în Basarabia de-a lungul anilor (alfabetul chirilic și rusificarea populației, dicționarul Moldo-Român, artificialul concept de limbă moldovenească), niciunul nu m-a convins că sunt altceva decât româncă sau că vorbesc altă limbă decât româna. Inițiativa de declarare a limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova este lăudabilă și de prea mult timp așteptată. Ea vine să îndrepte un „reziduu” sovietic tolerat și încurajat de politicienii putiniști ai ultimilor trei decenii. Schimbarea legilor și Constitutiei în ceea ce privește limba oficială a Republicii Moldova este un pas esențial înspre consolidarea identității Basarabiei și a orientării sale pro-Occidentale. Abia aștept să văd acest proces împlinit. Bravo, Basarabia! Curaj!”, arată Doina pentru DirectMM.ro.
C.Ț.
