Povestea Omnis Barbaria Baia Mare, o asociație care trăiește istoria și dă viață trecutului - 13 minute în urmă
Ioan Gyuri Pascu, ar fi împlinit astăzi 65 de ani - 2 ore în urmă
O imagine cât o lecție de istorie: mii de oameni, la Marea Dictare Națională de la Chișinău - 4 ore în urmă
Șomcutenii de la ,,Doina Chioarului”, laureați ai Festivalului Internațional ,,Mugurelul” - 4 ore în urmă
Din Maramureș, pentru românii din Nisa: o bibliotecă românească prinde contur în Franța - 5 ore în urmă
Muzeul „La Lelea Ruzale” din Vima Mică a adunat sute de oameni la Festivalul plăcintelor și pancovelor și Plancoretro 2026 - 5 ore în urmă
Festivalul Artelor „Repere. Mituri. Identități” a adus cuvânt și culoare la Muzeul Satului din Baia Mare - 5 ore în urmă
Hram în trei limbi la Câmpulung la Tisa. Ucraineni, români și maghiari, împreună la aceeași rugăciune - 7 ore în urmă
Performanță incredibilă la Vișeu de Sus. Marius Irimia a dus la capăt o provocare de 48 de ore de alergare - 9 ore în urmă
Tăuții-Măgherăuș are un tocător nou pentru crengile rezultate din lucrările de întreținere - 10 ore în urmă
De post: Două rețete simple și gustoase „culese” de la gospodine din Maramureș (FOTO)
Pentru că ne aflăm în Postul Paștelui, ne-am gândit să vă prezentăm două rețete de mâncare simple, dar foarte gustoase. Modul de preparare este prezentat de câteva gospodine din Maramureș.
Păstăi aite
„Noi, oamenii de la țară, femeile de la țară nu facem mâncări complicate… o fo’ foarte foarte simple. De exemplu, și păstăile aite, le culegem frumos și le punem la fiert… „a sierbe” și, după ce-s sierte, facem un mujdei de usturoi și punem păstă ele și sare, și-un pic de ulei neprăjit, nenimica și-s gata păstăile aite. Avem acuma păstăi uscate, da avem și puse la congelator din vară. Acele uscate merg de post, dar mai bine merg după post, cu picior de porc și cu groștior” (Lenuța Opriș din Breb).
„Am pus oloi, ceapă, usturoi, tiperi, poprică; le-am fript tăte laolaltă ș-am spălat păstăile frumos cu apă sierbinte; apa să nu sie rece și le-am pus acolo și pă ele capacu. Ș-am luat cratița și le-am clătit așe cu cratița, le-am hopăluit așe. S-o făcut ca măduva de bune și gustoasă” (Colecția Parasca Făt, Memoria Ethnologica).
Sarmale de post (li se mai spune și curechi, curechi umpluți, piroște, haluște, brozbuțe)
„Când fac sarmale de post, prima dată spăl orezu. Apoi călesc o ceapă în oloi, pun și poprică. Demnic o ceapă verde. Dacă fac mai mult, curăț 2 mere, le dau pân răzătoare, dacă fac mai puțân, pun numa un măr. Nu contează ce fel de măr, oridicare, măr să sie. Mai pun un morcov sau doi, depinde câtă compoziție am. După ce le amestec cu orezu, pun sare și piper după gust. Când am zacuscă, nu mai pun măr și morcov, numa zacuscă. Când se face compoziția, pun și ulei cât de bine, să gioace compoziția în ulei. Când le tomnesc în oală, pun on pic de apă, on ptʼic de ulei și o farfurie pă fundu oalei, păstă farfurie pun frunză de varză și apoi pun sarmalele că așă nu să leagă de fund. După ce am aranjat sarmalele în oală, deasupra iară pun o farfurie și frunze. Pun apă și le las să fiarbă” (Ana Mihnea Ana din Valea Stejarului).
Sursa – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș














