Share
Tradiționalism la un alt nivel: Alexandru Perța-Cuza și devotamentul neșubrezit în arta sculpturii lemnului

Tradiționalism la un alt nivel: Alexandru Perța-Cuza și devotamentul neșubrezit în arta sculpturii lemnului

Practicată de-a lungul istoriei în diferite culturi din întreaga lume, arta sculptării în lemn este una dintre cele mai vechi și fascinante forme de expresie artistică. Aceasta a evoluat într-o varietate de stiluri și tehnici distincte și reprezintă astăzi în spațiul românesc, un simbol al autenticității culturale.

Păstrător al tradiției, Alexandru Perța-Cuza, originar din Rogoz, se enumeră printre primii creatori populari din zonă cu o vastă activitate artistică în spate și este identificat în rândul comunității drept un Tezaur viu al Maramureșului. Orașul Târgu Lăpuș găzduiește într-un colțișor de la capătul localității, atelierul de lucru al creatorului popular, un adevărat univers al creației în care și-a „sculptat” timp de 78 de ani pasiunea și destinul.

Din dorința de a realiza o imagine nuanțată a frumuseții sculptării în lemn, am stat de vorbă cu meșterul popular Alexandru Perța-Cuza, care ne-a dezvăluit în acest context, câteva dintre cele mai semnificative aspecte ale trecutului său: „Eu am fost născut în Rogoz. Tatăl meu a fost președintele CAP-ului și agricultor. Acesta când nu putea să meargă la muncă pe câmp, făcea întotdeauna câte ceva pe acasă. De aici am început și eu. Îndeletnicirea am preluat-o de la tatăl meu și făceam lucruri pentru războiul de țesut și multe alte lucruri de acest tip, necesare în casă. După ce m-am întors din armată, când nu eram la mină, de plictiseală am luat un lemn pe care îl aveam în casă pentru foc și în care am început să cioplesc. Mi s-a părut extraordinar de interesantă forma lui. Pasiunea mea a prins contur și odată cu îndemnul lui Vida Gheza de a continua. Acesta era foarte mulțumit și îmi aprecia munca. De aici, am participat la toate edițiile Cântării României unde am luat doar locul 1. După Revoluție, am început să lucrez mai mult. Am făcut Troițe iar prima pe care am realizat-o a fost cea de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

După aceea am început să realizez pentru a putea fi trimise în străinătate. Am fost primul din zona Lăpușului pe Vatra Românească care a făcut foarte multe Troițe peste tot în România (…) Lumea apreciază foarte mult tot efortul și continuă să cumpere și astăzi de la mine, iar publicul care îmi vizitează creațiile este de toate vârstele, și tineri, și bătrâni. Chiar acuma recent am vândut la Cluj obiecte în valoare de 3.000 de lei. Câteva lucrări ale mele se pot regăsi astăzi și la Castelul Regelui Mihai. Acesta a venit și la atelierul meu în anul 1997. Am peste 4.000 de Troițe în toată Europa și diplome într-un număr de peste 100.

Cu toată modestia vă spun că am câteva amplasate și în mijlocul capitalei Budapesta căci acolo am găsit o plăcuță pe care scria numele unor oameni care au decedat în ceva război, iar acolo m-am gândit să amplasez o Ttroiță. Întotdeauna mi-a plăcut să inventez ceva. Mă relaxează foarte tare ceea ce fac și îmi oferă satisfacție. Pasiunea pentru această meserie m-a adus într-un punct în care să fiu cunoscut ca fiind singurul din țară care a obținut diploma de doctor în arta populară a lemnului și Valoarea Maramureșului în anul 2011. Cam tot ce vedeți aici, ori mi-a spus lemnul ce să fac, ori l-am sculptat eu, după mintea mea, după ideile mele.

Sunt multe bucăți la care am pornit doar de la forma lor, fără a o modifica. Trebuia doar decojită și o foloseam așa cum era. Cât despre locul acesta, pot să spun că mă liniștește foarte tare. Munca asta, sculptatul acestaa în lemn este tare frumos pentru că prin el, poți să fii oricât de creativ vrei tu. Desigur, este un pic greu pentru că presupune efort fizic, dar rezultatele pe care le obții sunt de o grămadă de ori mai mulțumitoare și te fac să nu te mai gândești chiar atât de mult la cât efort depui”.

Chipuri. „Pecetlari” pentru prescuri

 

Troiță. Ustensile de bucătărie. Tablouri: Ion Creangă, Veronica Micle, Mihai Eminescu; Familia Eminescu

 

Ustensile de bucătărie. Icoane. Machete

 

Icoane. Oglindă

 

Macheta gospodăriei tradiționale din Rogoz unde a copilărit creatorul Alexandru Perța – Cuza

 

Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos pe Muntele Golgota

 

Machete ale unor mănăstiri și gospodării tradiționale

 

Mobilier. Icoane reprezentative – momente biblice: Drumul Crucii

 

Arta sculptării în lemn reprezintă în continuare o împletire a creativității cu potențialului tehnic al artistului și totodată, un mod unic prin care acesta își exteriorizează ideile, trăirile și povestirile, lăsându-și amprenta asupra patrimoniului cultural. Astăzi, într-o perioadă în care această îndeletnicire se află în continuă descreștere, atelierul creatorului popular Alexandru Perța-Cuza din Târgu Lăpuș reprezintă o fereastră cu vedere spre istoricul artistic al lemnului și totodată, o „resuscitare culturală” în această revărsare a modernității.

Alexandru CHIRA

Credit foto – arhiva personală


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu