Ghid de finanțare pentru investițiile în producția de compost - 8 minute în urmă
Bibliotecarii băimăreni au îmbrăcat astăzi haine de sărbătoare - 15 minute în urmă
Campanie de colectare a aparatelor electrice la Cernești - 26 minute în urmă
Vor fi distribuite pachete, veteranilor de război - 42 minute în urmă
Rata șomajului crește ușor în Maramureș - 1 oră în urmă
Festivalul de Teatru „Aproape” Baia Mare vine la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș - 2 ore în urmă
Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe - 4 ore în urmă
Cine a obținut premii în cadrul Festivalului-concurs de cântec francofon „Chants, sons sur scène”, ediția a XXIII-a – etapa regională - 4 ore în urmă
Pe 23 aprilie se sărbătorește mondial cartea, drepturile de autor și bibliotecarul - 5 ore în urmă
La Muzeul Satului din Baia Mare se vernisează expoziția de fotografie „Paște în Maramureș – Întoarcerea la Tradiții” - 5 ore în urmă
La umbra arborilor românești nici Picasso nu crește. Doar farsele
Vestea că desenul “Cap de arlechin” realizat de Pablo Picasso, a fost găsit de o româncă în localitatea Greci din județul Tulcea, după ce a primit un pont în acest sens, a fost știrea zilei de sâmbătă. Tabloul original fusese furat în octombrie 2012 din muzeul Kunsthal din Rotterdam, alături de alte șase lucrări cunoscute, semnate de Henri Matisse, Claude Monet (două picturi), Paul Gauguin, Meyer de Haan şi Lucian Freud, a căror valoare a fost estimată la peste 18.000.000 de euro .
Acest furt a inspirat-o pe autoarea română Mira Feticu, stabilită în Olanda, care a scris – și a publicat în 2015 – romanul ”Tascha”. Ediția în limba română a apărut în 2016, la Editura Pleiade și a beneficiat de recomandarea criticului Alex Ștefănescu. Romanul spune povestea unei tinere românce, prietenă cu mama pricipalului autor al furtului, tânără care în momentul comiterii jafului se prostitua în Rotterdam. Cartea a fost un bestseller și acesta e și motivul pentru care ea a fost una dintre persoanele care a primit ”pontul anonim”: indicații unde e îngropat tabloul, inclusiv fotografii ale copacului cu pricina care – desigur întâmplător! – era marcat și cu vopsea.
Promovarea piesei de teatru ”Copia adevărată” a devenit o farsă adevărată
Până la urmă totul s-a dovedit a fi o modalitate atipică de promovare a unui spectacol de teatru cu piesa ”Copia adevărată” (avându-l ca personaj principal pe falsificatorul de tablouri olandez Geert Jan Jansen). Piesa a avut premiera săptămâna trecută la Anvers, iar producătorii belgieni au gândit toată campania. Au îngropat o copie a desenului în 31 octombrie 2018, sub un copac din pădurea tulceană din Greci și au trimis șase scrisori de „deconspirare” a pontului la trei adrese din România și trei din Olanda. Cel mai repede a acționat Mira Feticu. ”A fost o nebunie! 90% credeam că am şansa să mă fac ridicolă, dar m-am simţit datoare să verific […] A fost ca într-un film cu proşti … cum se zice. Era împachetat (tabloul -n.n) într-un ambalaj cu bule” – a declarat scriitoarea pentru TVR.
N-a mai fost cazul să se insiste cu stabilirea autenticității, întrucât producătorii piesei, belgienii Yves Degryse şi Bart Baele, și-au cerut scuze Mirei Feticu, după ce au aflat că aceasta a călătorit din Olanda în România, împreună cu un prieten, pentru a găsi pictura. ”Din păcate, lucrurile au mers altfel decât ne-am așteptat şi ne cerem scuze pentru acest lucru” – au spus belgienii, regretând că o promovare pe care ei o considerau foarte originală s-a transformat într-o farsă cam banală. Dar una care și-a atins scopul propus. Dovadă că și noi scriem de piesa ”Copia adevărată” , devenită peste noapte și ”Farsa adevărată”.
Pe de altă parte, un detectiv olandez specializat în artă, Arthur Brand, a declarat în luna august că tabloul original a fost găsit și că este agățat pe un perete din casa unui olandez foarte cunoscut în țara sa. Brand nu a vrut să-i dea numele, pe motiv că a fost cumpărător de bună credință – care a achiziționat tabloul de la un intermediar, la un preț mic – și că el încă nu a finalizat investigația.