Începând de ieri, 12 iunie 2025, la Stockholm,are loc a 71-a întâlnire a Grupului Bilderberg, un forum global enigmatic, care reunește, timp de patru zile, figuri cheie din politică, afaceri, finanțe, tehnologie, armată și universități. Nici mass-media, nici publicul nu au acces. Niciun discurs nu este transmis, nicio declarație finală nu este emisă. Doar speculații și un mister care crește de la an la an.
Agenda oficială, așa cum este ea comunicată publicului, include subiecte majore precum relațiile transatlantice, conflictul din Ucraina, materiile prime critice și viitorul inteligenței artificiale. Dar cum sunt abordate aceste teme? Ce se decide? Cine influențează pe cine? Aceste întrebări rămân fără răspuns. Participanții pot folosi informațiile din discuții, dar fără a menționa cine a spus ce, conform Regulii Casei Chatham – regula de aur a întâlnirilor Bilderberg.
Președintele SUA, Donald Trump, care a tensionat în ultimele luni relațiile economice și militare cu Europa, nu este prezent, dar umbrele politicii sale planează inevitabil asupra reuniunii. Printre participanți se află însă secretarul general al NATO, Mark Rutte, CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, comandantul trupelor americane în Europa și Africa, Christopher Donahue, dar și premierul suedez Ulf Kristersson, care va susține un discurs despre competitivitate și sprijinul pentru Ucraina.
Paradoxal, deși întâlnirea este ultrasecretă, organizatorii publică anual o listă oficială cu cei invitați. Asta nu face decât să alimenteze și mai mult fanteziile și scenariile. Ce legături se formează aici, în tăcere? Este acesta un simplu forum de reflecție sau un laborator al deciziilor care vor influența planeta?
Criticii acuză Grupul Bilderberg de lipsă de transparență și chiar de tendințe antidemocratice. „Dacă ești perceput ca având prea multă influență fără legitimitate publică, automat apar suspiciunile”, spune Christina Garsten, profesoară la Colegiul Suedez de Studii Avansate . Ea respinge ideea unui „guvern mondial din umbră”, dar admite că „acolo înfloresc teoriile conspirației”.
O istorie a tăcerii puternice
Creat în 1954, în contextul Războiului Rece, Grupul Bilderberg a fost gândit ca o punte de dialog între Europa și America. Un loc unde liderii să vorbească liber, fără constrângerile presei sau ale declarațiilor oficiale. Însă tocmai această libertate absolută, însoțită de lipsa transparenței, a alimentat de-a lungul deceniilor tot soiul de mituri: că aici se fac și se desfac guverne, că se trasează granițe, că se stabilesc prioritățile pentru elitele globale. Unii chiar numesc grupul „cabala capitalistă” sau „umbra unei noi ordini mondiale”.
Faptul că figuri precum Bill Clinton (în 1991) sau Tony Blair (în 1993) au participat la întâlniri cu puțin timp înainte de a deveni lideri ai lumii libere a fost folosit ca argument în aceste teorii. Ca și prezența constantă a unor personaje precum Henry Kissinger sau David Rockefeller.
Un lucru e cert: aici nu se vine întâmplător
Participarea la Bilderberg se face exclusiv pe bază de invitație. Nu poți cere să vii. Nu poți cumpăra un bilet. Ești chemat pentru că influențezi, sau urmează să influențezi ceva important. Din acest motiv, mulți văd întâlnirea ca un ritual de trecere sau un soi de inițiere tăcută în cercurile care, fără a conduce vizibil lumea, o ghidează discret.
În 2000, Denis Healey, politician britanic implicat ani de zile în grup, declara franc: „A spune că ne străduim pentru un guvern mondial e o exagerare, dar nu complet nedreaptă”.
Până pe 15 iunie, Stockholmul va găzdui aceste conversații ascunse între cei care, în mod formal sau informal, conturează direcțiile marilor puteri. Apoi, fiecare se va întoarce în tăcere la rolul său de CEO, diplomat, general, premier. Nimic nu va fi anunțat oficial. Nimeni nu va ști exact ce s-a spus.
Vasile Petrovan
