Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, prezent la evenimentul ASTRA Multicultural din Sibiu - 1 oră în urmă
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș la ASTRA Multicultural, ediția a XI-a - 3 ore în urmă
Clacă de secerat la Suciu de Sus: O zi în care munca s-a împletit cu bucuria de a fi împreună - 3 ore în urmă
Muzeograf Gabriela Filip își sărbătorește ziua de naștere - 4 ore în urmă
Ilie Năstase împlinește 80 de ani - 4 ore în urmă
Profesorul universitar dr. Dan C. Vodnar a primit oficial titlul de Cetățean de Onoare al orașului Borșa - 5 ore în urmă
Acoperiș smuls de vânt la Rogoz. O familie cu doi copii a rămas fără un adăpost sigur - 16 ore în urmă
Lucrări edilitare pentru protejarea gospodăriilor și îmbunătățirea infrastructurii în comuna Fărcașa - 16 ore în urmă
Școala de vară la Liceul Internațional Baia Mare: Săptămâna Europei s-a încheiat cu succes pentru copiii participanți - 17 ore în urmă
41 de ani de când PS Părinte Iustin a fost tuns în monahism - 17 ore în urmă
Comemorare marca Viktor Orbán
Ziua de 23 octombrie ar fi trebuit să fie, în Ungaria, un moment de reculegere și respect pentru cei care, în 1956, au avut curajul să se ridice împotriva dominației sovietice. A fost o revoluție a demnității, a libertății și a refuzului de a mai trăi sub dictatul Moscovei. Mii de tineri și muncitori maghiari au spus atunci un „Nu!” hotărât comunismului, plătind cu viața dorința de a fi liberi.
Anul acesta, însă, comemorarea Revoltei din 1956 a avut un alt ton. În loc să fie o reafirmare a valorilor pentru care s-a murit atunci — curaj, libertate, rezistență în fața imperialismului rus — discursurile de la Budapesta au ocolit cu grijă subiectul sovietic și, mai ales, contextul actual al războiului din Ucraina.
Zeci de mii de oameni au participat la mitingurile organizate de putere și de opoziție.

În Piața Parlamentului, susținătorii guvernului au mărșăluit în spatele bannerelor pe care scria „Nu vrem să murim pentru Ucraina”, în timp ce liderii opoziției cereau „Schimbarea sistemului”. Premierul Viktor Orbán, prieten declarat al Rusiei lui Vladimir Putin, a vorbit din nou despre pace, dar nu despre agresiunea rusă sau despre sacrificiul celor care, în 1956, au murit tocmai pentru a scăpa de influența Moscovei.
Contradicția este evidentă. Cei care acum 69 de ani s-au ridicat împotriva tancurilor sovietice au fost comemorați într-un eveniment în care Rusia nu a fost nici măcar amintită. Se vorbește despre pace, dar fără a condamna războiul; despre libertate, dar fără a recunoaște pericolul dependenței.
Revolta din 1956 a fost înăbușită de armata sovietică. Peste 2.500 de maghiari au fost uciși și alți 200.000 au fost nevoiți să părăsească țara. Ei nu au cerut tăcere, ci libertate. Astăzi, când Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, comemorarea de la Budapesta a evitat să pună întrebarea cea mai firească: Oare cei din 1956 ar fi tăcut? Sau ar fi spus, din nou, „Nu!” — de data aceasta Rusiei lui Putin?
A vorbi despre revolta antisovietică fără a menționa agresiunea rusească de astăzi înseamnă a separa istoria de adevăr. Iar memoria, când devine selectivă, încetează să mai fie un act de respect și devine doar o formă de propagandă.
Vasile Petrovan











