România traversează o perioadă economică dificilă, marcată de un deficit bugetar considerabil, inflație în creștere și o scădere a consumului intern. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, susține că, deși țara nu se află tehnic în recesiune conform definiției clasice, riscul este real și poate fi evitat doar prin măsuri rapide și eficiente.
În prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a anunțat o revizuire semnificativă a prognozei pentru inflația anuală: de la 4,6% la 8,8% pentru sfârșitul anului 2025. Vârful inflației este așteptat în septembrie, la aproximativ 9,6-9,7%, influențat în principal de eliminarea plafonării facturilor la energie, iar ulterior presiunile inflaționiste ar urma să scadă treptat. Politica fiscală restrictivă actuală, care reduce cererea de consum, este factorul care aduce această perspectivă mai optimistă pe termen mediu.
Un fenomen nou după mai mulți ani este apariția unui deficit de cerere agregată. Dacă anterior inflația a fost alimentată de un consum excesiv, acum situația s-a inversat: consumul intern scade, veniturile populației sunt presate, iar industria resimte efectele acestei scăderi. „Această reducere a cererii interne trebuie compensată altfel, altfel riscăm să intrăm în recesiune”, avertizează guvernatorul.
Un alt risc major vine din exterior. Economia României este puternic legată de evoluțiile din Uniunea Europeană, unde perspectivele economice sunt slabe, afectând direct industria și exporturile românești.
Pentru a contracara aceste riscuri, soluția-cheie este accelerarea absorbției fondurilor europene. Recent, Guvernul a finalizat renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, ceea ce ar trebui să asigure accesul la miliarde de euro, bani esențiali pentru finanțarea investițiilor și creșterea economică. „Dacă vrem să evităm recesiunea, trebuie să creștem ritmul absorbției acestor fonduri, care pot reduce presiunile inflaționiste și pot susține balanța de plăți”, a explicat Isărescu.
Consolidarea fiscală rămâne o provocare majoră, fiind mult mai complicată decât creșterea taxelor, din cauza rezistențelor administrative și legislative. Guvernatorul a subliniat că reformele necesită schimbări legislative și vor întâmpina opoziție, iar succesul lor depinde de stabilitatea politică și socială.
Pe termen scurt, BNR estimează o creștere economică modestă între 0% și 1% pentru anul 2025, dar cu o doză de optimism. Stabilitatea cursului valutar, rezervele valutare în creștere și revenirea investițiilor sunt puncte forte, în timp ce consumul în scădere, deficitul bugetar mare și dependența de economia europeană reprezintă vulnerabilități majore.
În concluzie, România nu este încă în recesiune, dar scenariul nu poate fi exclus. Mesajul clar al lui Isărescu este că evitarea recesiunii depinde fundamental de absorbția rapidă a fondurilor europene și de menținerea stabilității interne.
Vasile Petrovan
