Povestea profesorului japonez Shingo Suzuki este una dintre acele istorii rare în care pasiunea pentru limbă și cultură depășește complet granițele geografice și devine o formă de punte între lumi aparent îndepărtate. În Japonia, el este considerat un adevărat pionier al studiilor de limba română, un om care a reușit să transforme o limbă puțin cunoscută în spațiul academic nipon într-o disciplină respectată și studiată cu seriozitate la nivel universitar.
Totul a început din interes intelectual și curiozitate culturală, încă din anii ’70, când Suzuki a intrat pentru prima dată în contact cu România. Fascinat de structura limbii române, el a considerat-o o „minune” în contextul limbilor romanice, datorită modului în care și-a păstrat rădăcinile latine, în ciuda distanței geografice și a influențelor istorice diferite. Această fascinație l-a urmărit toată viața și a devenit fundamentul carierei sale academice.
Din 1996, Shingo Suzuki a început să predea limba română la Tokyo University of Foreign Studies, una dintre cele mai importante instituții de profil din Japonia. Acolo, el nu doar că a introdus cursuri de limbă română, dar a și creat materiale de studiu proprii, inclusiv singurul manual de limba română folosit în Japonia. Prin acest efort, a pus bazele unei școli de gândire și studiu care continuă și astăzi.
Unul dintre cele mai impresionante momente ale activității sale este traducerea în limba japoneză a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Lucrarea nu a fost doar un exercițiu lingvistic, ci și unul cultural profund, pentru că profesorul a fost nevoit să explice cititorilor japonezi concepte din mitologia, filosofia și cultura românească, adaptându-le sensibilității asiatice fără a pierde esența textului original.
De-a lungul timpului, Shingo Suzuki a devenit și un important promotor al României în Japonia, fiind distins inclusiv cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Iași, oraș pe care îl consideră unul dintre locurile sale de suflet. Legătura sa cu România este una constantă, iar interesul său pentru regiunea Moldovei, în special pentru Iași, Suceava și Botoșani, arată apropierea sa afectivă față de spațiul cultural românesc.
Poate cea mai importantă realizare a sa nu este doar predarea limbii române, ci continuitatea pe care a reușit să o creeze. Mulți dintre studenții săi japonezi au devenit la rândul lor profesori și continuă să predea limba română, ducând mai departe această tradiție academică într-un mod natural și durabil.
„Limba română a păstrat bine caracteristicile ei latine de bază, în ciuda izolării ei de celelalte limbi romanice. Mi se pare o adevărată minune”, spunea Shingo Suzuki, rezumând în câteva cuvinte întreaga sa admirație pentru această limbă.
Într-o lume în care limbile dominante tind să acopere vocile mai mici, povestea lui Shingo Suzuki arată că interesul autentic și respectul cultural pot crea punți solide între popoare. Faptul că, la mii de kilometri distanță, tineri japonezi aleg să studieze limba română cu seriozitate spune ceva esențial: cultura nu are granițe, iar identitatea unei limbi poate deveni universală atunci când este transmisă cu pasiune și respect.
Sursa FOTO: Colaj Ziarul de Iași
Vasile Petrovan
Citește și:
Doliu în lumea științei: s-a stins Alan Hale astronomul care a descoperit cometa Hale-Bopp
