Share
Nandi – îngerul păzitor al păstrăvilor din Băiuț

Nandi – îngerul păzitor al păstrăvilor din Băiuț

Toată lumea îl cunoștea sub numele de Nandi. Numele lui real era de fapt Trif Ioan (1943-1993) și s-a născut în Băiuț într-o familie frumoasă, evocată chiar și în Monografia veche a Băiuțului ca făcând parte din familiile nobile (nemeși în Maramureș) ale localității, tatăl și bunicul lui ocupând diferite funcții în administrația locală.

Nandi – Trif Ioan (1943-1993). Sursa foto Tyekar Janos

A avut de mic deprinderi practice devenind fierar ca meserie de bază în cadrul minei din localitate, meserie pe care o făcea cu conștiinciozitate. Era un tip foarte inteligent și cu o personalitate foarte puternică, dar a ales să își urmeze pasiunea pentru piscicultură la modul autodidact în defavoarea studiilor superioare.

Era fascinat de ape și prima lecție de pescuit cu tatăl său pe Valea Tocilei avea să îi schimbe oarecum destinul. Devenise atât de pasionat de păstrăvi încât își petrecea timpul liber care îl avea la dispoziție pe malul râurilor.

A studiat, cum spuneam, la modul autodidact și ce era disponibil la vremea respectivă despre viața păstrăvilor, dar mai ales a pus în practică cea ce scria în cărți împletind-o cu experiența din observațiile personale.

A reușit să convingă câțiva prieteni să construiască săritori sau cascade pe cursul râului Tocila care să ajute la oxigenarea și mai bună a apei.

Conducerea minei din aceea perioadă și silvicultorii din comună au prins încredere și mai mare în persoana lui văzând seriozitatea cu care Nandi gestiona lucrările pe râu încât s-au implicat și ei cu materiale și mâncare, respectiv furaj care erau procurate de la crescătorii specializate din țară.

Nandi își construise la un moment dat un foișor pe malul râului care îi devenise un fel de casă, neputându-se despărții de păstrăvii care îi erau atât de dragi.

A construit și un bazin nu foarte mare la propunerea conducerii minei cu rol de a avea mereu pește „proaspăt” pentru nevoile populației sau pentru protocol. Nandi nu era adeptul acestui tip de creștere spunând că aglomerarea păstrăvilor într-un bazin putea duce la raspândirea foarte rapidă a unor boli specifice.

De aceea dacă la majoritatea păstrăvăriilor din țară era promovată creșterea intensivă în bazine specializate cu maternitate, sector pentru puieți, adulți etc., la Nandi tot acest proces avea loc de-a lungul râului la modul foarte natural având zone cu „boltone” mai adânci sau mai mici care aveau cumva același rol, dar pe un flux de apă mult mai natural.

Dovadă a acestui fapt a fost când apăruse o epidemie care a decimat mai multe populații de pește în câteva păstrăvării renumite din țară, cei de acolo veniseră la Băiuț să vadă cum păstrăvii lui Nandi zburdă în voie neavând nici o problemă.

Desigur, metodele de creștere a lui Nandi nu erau de tipul intensiv dar erau mai sănătoase cum ar zice românul.

Dar cu toate acestea atunci când era un eveniment Nandi, care cunoștea fiecare colțișor al râului, reușea în timp record să aducă suficient pește pentru toată lumea. Era un adevărat spectacol pentru cei care veneau ca și musafiri în Băiuț să îl vadă pe Nandi cum bătea din picior și scotea din râu pește după pește.

Rezultatele pasiunii lui au dus la o suprapopulare a râului Tocila încât a fost sufiecient pește pentru a începe să repopuleze și alte râuri ale comunei cum sunt Valea Leordei și Valea Strâmbului.

S-a implicat mult și în viața comunității având pe lângă pasiunea pentru pește și vânătoarea și mai ales muzica, fiind chiar membru în fanfara locală.

Din păcate s-a stins din viață la o vârstă destul de tânără, toată comunitatea plângându-i dispariția. Familia și prietenii i-au construit un mic monument din piatră în albia râului Tocila locul pe care l-a iubit atât de mult, toți considerându-l și acum un înger păzitor al păstrăvilor de la Băiuț.

Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!

Păstrăvul comun (Salmo trutta fario)

                                   Pârâul Tocila – Băiuț

                            Albia pârâului Tocila Băiuț

 

 

Walter ÜBELHART 

 

 

Citește și

Băiuț – tărâmul zăpezilor de altădată


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu