Centenarul Mănăstirii Rohia: Simpozioane, slujbe și manifestări culturale dedicate celor 100 de ani de viață monahală - 54 minute în urmă
„Ceterașii de pe sate”, un simbol al identității maramureșene. O poveste despre rădăcini, prietenie și folclor autentic - 3 ore în urmă
Daniel Breban a câștigat Marele Premiu la Festivalul Național Concurs „Din Comoara Satului” - 5 ore în urmă
Maramureșul, în topul preferințelor turiștilor: Pensiunile rurale, Mocănița și cicloturismul atrag mii de vizitatori în această vară - 6 ore în urmă
Tabăra „Prietenii Sfântului Mina” a reunit copiii și tinerii din Tăuții Măgherăuș în jurul credinței și al prieteniei - 6 ore în urmă
Peste 3.000 de gospodării din Maramureș vor putea fi racordate la rețeaua de gaze naturale prin noua conductă Ulmeni–Ariniș–Băsești - 8 ore în urmă
Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie. Două săptămâni de rugăciune și pregătire duhovnicească - 8 ore în urmă
Deți Iuga a lansat noua tropotită de pe Mara – „Pă drumu’ țării în sus” - 8 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXIII) - 13 ore în urmă
Walter Übelhart își va lansa noul roman, „Der Drachenkreis” (Cercul Dragonului), la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt - 13 ore în urmă
Fibula romană este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Fibula romană este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și poate fi vizitată până duminică, 17 octombrie.
În timpul cercetărilor arheologice sistematice desfășurate la Bozânta Mică – Grind, sub pereţii din lut ars prăbuşiţi ce au aparținut cel mai probabil unui cuptor de uz menajer, pe lângă fragmente ceramice a fost descoperită şi o fibulă de epocă romană. Fibula (nr. inv. 35454) este confecţionată din bronz, nu este ornamentată și este executată dintr-o singură bucată. Lungimea fibulei este de 5,4 cm, lăţimea maximă în zona resortului de 1,1 cm, iar greutatea este de 5,07 g. Resortul este scurt, are un număr de patru spire, coarda este joasă şi exterioară, corpul este arcuit, are secţiune rombică.
Fibula aparţine conform tipologiei întocmite de Sorin Cociş, tipului de fibule cu piciorul întors pe dedesubt cu sistemul de închidere prin resort – tipul 37a. Piciorul este scurt, aplatizat, portagrafa lipseşte, însă conform tipologiei amintite, fibulelor cu piciorul întors pe dedesubt le este caracteristică portagrafa de tip Cociş 21, formată din piciorul care se repliază şi se prinde din nou de corp prin trei spirale înfăşurate.
Pe teritoriul provinciei romane Dacia astfel de fibule au fost descoperite la Porolissum, Gherla, Potaissa şi Romita și au fost datate în intervalul cuprins între 160-250 p. Chr., în timp ce cercetătorii din afara României le datează cu precădere în secolul al III-lea p. Chr.. În ceea ce priveşte locul de geneză, Sorin Cociş consideră că numărul mare de astfel de fibule cunoscute din provincia Dacia indică existenţa unor ateliere de producere, cel mai probabil la Porolissum, astfel încât acest tip de fibule a luat naştere aici şi au fost apoi exportate în întreaga lume romană şi dincolo de graniţele ei, informează muzeograf Raul Cardoș.














