ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XVI)
- COLONISMUL PERMANENT, «GENERAȚIA 1965» ȘI RELUAREA DEZOLTĂRII
Ilustrația 1: Baia Mare, iunie 1966, la ieșirea din Galeria de Artă a U.A.P. situată la parterul blocului turn din strada George Coșbuc: „tineri” și „maeștri” la promenadă pe bulevardul Unirii – Ilie Cămărășan, Mihai Olos, Paul I. Erdős, Vasile Kazar și Nicolae Apostol, fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
În Centrul Artistic Baia Mare, anii deceniului 1960 veneau să încheie prelungitul subciclu de criză declanșat în anii deceniului 1930 în condițiile Marii Recesiuni Economice Mondiale, și care a avut în epicentrul proceselor de contracție a vieții sale artistice «atingerea pragului critic» sub impactul șocurilor provocate de trei mari fenomene petrecute în anii deceniului 1940 (al doilea război mondial: 1939-1945; ocupația horthystă a Ardealului de Nord: 1940-1944; tranziția postbelică către centralismul etatist și autoritarismul monopartidic al regimului politic comunist: 1945-1952).
În acest context, anul 1965 a adus declanşarea unui nou proces de expansiune a vieții artistice băimărene (deopotrivă cantitativă şi calitativă), datorită perioadei scurte – dar cu impact puternic și efecte remanente – de relaxare ideologică şi de liberalizare culturală a regimului totalitar comunist între 1968–1971. Această relaxare avea să permită recuperarea propriilor tradiţii avangardiste ale artei de la Baia Mare şi, îndeosebi, consistenta reconectare la valorile cultural–artistice occidentale ale avangardismului târziu și la cele ale transavangardei.
Resursa umană artistică proprie a reprezentat vectorul principal de relansare.
Ilustrația 2: Baia Mare, «Colonia Pictorilor», iunie 1966: Antonia CSIKÓS – KRIZSÁNNÉ, fotograf: Andrei Șuth, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Dincolo de conexiunea simbolică cu istoria băimăreană interbelică, asigurată prin activitatea creatoare a câtorva „patriarhi” în anii deceniilor 1950-1960 (Sándor Ziffer, Aurel Popp, Antonia K. Csikos, András Mikola), reluarea proceselor de creștere și dezvoltare au fost asigurate de elitele „generației 1935” (unii din postura de coloniști permanenți – Gheza Vida, Paul I. Erdős; alții din poziție de coloniști temporari – Vasile Kazar, Petre Abrudan, Aurel Ciupe) și de vârfurile generațiilor «1950» (Alexandru Șainelic, Augustin Véső, Ida Maier Grumaz, Vasile Grumaz, Traian Hrișcă, Gheorghe Chivu, Imola Trella Várhely, Vasile Paulovics, Walter Friedrich, Zoltán Bitay), respectiv „1965” (Mihai Olos, Ilie Cămărășan, Nicolae Apostol, Mircea Hrişcă, Călin Pojar, Traian Moldovan, Valentina Boștină, Gábor Tőrös, Carol Kondrak, Vasile Nașcu).
Ilustrația 3: Baia Mare, curtea «Clubului Tineretului», aprilie 1969: Valentina BOȘTINĂ și sculptura sa:«Portretul poetului Nicolae LABIȘ» (1967-1968), fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Valentina BOȘTINĂ se numără printre cei mai importanți reprezentanți «generației 1965», generație care a asigurat la Baia Mare procesele de recuperare a tradițiilor avangardei interbelice – după consumarea șocul anilor proletcultismului socialist.
După 1965, reabilitarea structurilor instituționale interne avea să conducă la reluarea ciclului de creştere prin reinventarea potențialului de atragere/alimentare a colonismului temporar: învăţământul propriu (de nivel gimnazial și mediu – până în 1999, iar din anul 2000 încoace și de nivel academic !), capacitatea de stimulare a colonismului artistic individual, promovarea dirijistă a unor programe speciale.
Ilustrația 4: Baia Mare, «Câmpul Tineretului», iunie 1973: artista și profesoara Ileana KRAJNIK–BITAY alături de câțava dintre absolvenții secției de arte plastice a Liceului de Muzică și Arte Plastice Baia Mare, promoția 1969-1973, fotograf necunoscut (Leonard Roman ?), prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Ieşirea din criză prin mecanismele unei astfel de continuităţi rămâne unul dintre principalele argumente ce vin să contrazică ipoteza fracturării existenţei istorice a Centrului Artistic Baia Mare.
Noul ciclu de expansiune, declanşat în 1965, a fost suficient de viguros şi viabil pentru ca să asigure rezistenţa intelectuală a comunităţii artistice băimărene la constrângerile ideologice impuse de regimul totalitar comunist în anii deceniilor 1970 şi 1980, iar mai apoi a servit drept platformă de sprijin pentru susținerea puternicei expansiuni pe care, începând din anul 1990, Centrul Artistic Baia Mare o înregistrează sistematic în cele trei decenii scurse deja din etapa „postcomunistă”.
Ilustrația 5: Baia Mare, «Colonia Pictorilor», iunie 1988: Ilie CĂMĂRĂȘAN împreună cu tineri artiști dinCluj-Napoca, Alba Iulia, București, Arad, Craiova, Oradea, Târgu Mureș, Bistrița, Sibiu și Baia Mare – participanți la Expoziția Națională a Tineretului «ATELIER 35», fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Totuşi, există o discontinuitate față de identitatea cultural–artistică băimăreană istorică/antebelică. Numai că ea nu s-a manifestat în funcţionarea structurilor instituţionale, ci o regăsim în sfera practicii productive artistice: ea s-a născut din fondul acutei crize de model cultural traversată la Baia Mare între 1926-1962, şi s-a cristalizat lent, pe parcursul îndelungatului proces de marginalizare/înlocuire a tutelei modelului plein air-ist originar.
Ilustrația 6: Baia Mare, Cinematograful «DACIA» (holul principal), 1967: Valentina BOȘTINĂ, Mihai OLOS: lucrare monumentală decorativă de for public, instalație de panouri decorative și montaje cinetice, aluminiu turnat, bătut și cizelat, fire de nylon, lemn de stejar fasonat, travertin de Deva fasonat, fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Rezultatul firesc s-a tradus prin abandonarea obsesiei aşa-zisei „peisagistici băimărene” tradiționale în favoarea unor modéle intelectualizate prin discurs elaborat ficțional, inspirate din recuzita avangardei clasice și a celei târzii, iar mai apoi din retoricile transavangardiste/postmoderniste.
În generarea și susținerea creativă a noului proces, de reluare contemporană a ciclului de dezvoltare/creștere în istoria Centrului Artistic Baia Mare, «generației ’1965» – cu al ei „triumvirat de aur”: Mihai Olos, Nicolae Apostol, Ilie Cămărășan, acompaniați de Valentina Boștină, Traian Moldovan, Gábor Tőrős, Vasile Nașcu ș.a. – îi revin merite majore, deopotrivă în planul relansării post–proletcultiste a artei băimărene, și în planul, mai larg, al dezvoltării artelor vizuale din România contemporană.
Această constatare aduce în discuție, însă, întreaga problematică concluzivă a ansamblului evoluției istorice a Centrului Artistic Baia Mare, pe care – cu îngăduința Dumneavoastră – o vom aborda, mai pe larg, în episoadele ce vor urma, cu intenția mărturisită de a argumenta și demonstra analitic, prin puterea de convingere a evidențelor statistice coroborate cu mărturiile evocatoare ale imaginilor de arhivă, unitatea coezivă și continuă a existenței, funcționării, evoluției și dezoltării Centrului Artistic Baia Mare pe întregul parcurs al ființării sale istorice – de la întemeierea din 1896 și până în prezentul zilelor noastre.
Ilustrația 7: Baia Mare, «Colonia Pictorilor», iunie 1966: Mihai OLOS, fotograf: Andrei Șuth, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Ilustrația 8: Baia Mare, «Colonia Pictorilor», aprilie 1971: Ilie CĂMĂRĂȘAN, fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, arhiva familiei, Baia Mare
Ilustrația 9: Baia Mare, atelierul din «Colonia Pictorilor», iunie 1966: Nicolae APOSTOL, fotograf: Andrei Șuth, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Ilustrația 10: Baia Mare, Secția de Artă a «Muzeului Județean Maramureș», 1977: Traian MOLDOVAN și Alexandru ȘAINELIC la vernisajul Expoziției Județene de Arte Plastice «MARAMUREȘ ’77», fotograf: Andrei Șuth, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Ilustrația 11: Baia Mare, «Colonia Pictorilor», iunie 1966: Zoltán BITAY, fotograf: Andrei Șuth, prelucare digitalizată, colecție privată, Baia Mare
Ilustrația 12: Baia Mare, Curtea atelierelor de la «Vila Wagner», 1983: Mihai OLOS, Ioan IGNA (director al Muzeului Județean Maramureș), Alexandru Șainelic (președinte al Filialei Baia Mare a U.A.P), Gheorghe CRĂCIUN (președinte al Cenaclului Tineretului «ATELIER 35 Baia Mare»), Zoltán BITAY, Iudita CRĂCIUN, fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție privată Gheorghe Crăciun, Baia Mare
Dr. Tiberiu ALEXA
Citește și
Dr. Tiberiu Alexa: Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XVI)
