Eleva Denisa-Andra Remeș din Maramureș, printre cei trei bursieri BookLand desemnați la nivel național - 8 ore în urmă
5 greșeli pe care să le eviți când îți alegi fondul de ten - 9 ore în urmă
Walter și Coralia Übelhart transformă Băiuțul în capitala silvoterapiei din Europa - 9 ore în urmă
Lecții de la polițiști pentru copii la Sighet - 9 ore în urmă
Școala Gimnazială Baia Sprie, pe locul I la Concursul Județean de Majorete organizat la Seini - 10 ore în urmă
Sorana Cîrstea scrie istorie la Roland Garros 2026! Victorie incredibilă cu 6-0, 6-0 - 11 ore în urmă
Acțiuni de testare și prevenție privind consumul de alcool în rândul vârstnicilor din Baia Mare - 11 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Facultatea nu mai e ce credeau părinții noștri. Și nici pensia. Iar asta schimbă tot pentru cum ne creștem copiii - 11 ore în urmă
Caravana „European Youth Village” ajunge și la Fărcașa: oportunități pentru tinerii din mediul rural - 12 ore în urmă
Restricții de circulație în Baia Mare pentru Procesiunea de Rusalii organizată duminică seara - 12 ore în urmă
Cinci milioane de lei, culturali și centenari
Tocmai când ne întrebam ce lucruri concrete se vor face pentru a sărbători centenarul Marii Uniri, altele decât a pune sub această umbrelă evenimente banale care, oricum, se organizau în fiecare an, vine bomba: Maramureșul are 114 proiecte depuse la ministerul Culturii, pentru 89 a cerut bani și i s-au și aprobat. În total, vreo 5 milioane de lei vor veni în județ pentru a puncta centenarul.
Câte un million de lei vor fi alocați pentru consolidarea și restaurarea Casei Memoriale Gheorghe Pop de Băsești și a Casei Memoriale Ioan Mihaly de Apșa din Sighet (jos pălăria!). Aceasta e partea mai substanțială, prin care se face ceva durabil. Celelalte trei milioane se duc pe proiecte care pot – sau nu – lăsa ceva urme: expoziții, simpozioane și conferințe; pe altele de-a dreptul perisabile: 15 editoriale (dintre care unul online) sau genericele evenimente publice (care au nevoie de scene). La capitolul ”și altele” apar două denumiri dătătoare de speranțe: investiții și restaurări, dar fără precizări lămuritoare.
O dată la o sută de ani apare șansa de a primi bani pentru chestiuni culturale de substanță și e important cum o valorifici. Numărul proiectelor (la care stăm bine) nu contează, ci doar anvergura, substanța și durabilitatea lor. Nu știu dacă aici se mai poate recupera ceva, fiindcă a doua ediție a Accesului Centenar, ce va avea loc în februarie, e dedicată doar ONG-urilor și asociațiilor, și site-ul ministerului încă nu a publicat Ghidurile de finnțare.
Cu 114 proiecte din totalul de 2042 depuse la nivelul țării, stăm bine la cantitate și la raportări. Cu calitatea mai vedem.















